Niciunul dintre dosarele importante de corupție din administrația locală nu a fost finalizat. Inculpații trimiși în judecată sunt persoane fără funcții publice de decizie.
Lipsa dosarelor importante: au trimis în judecată doi administratori și un paznic
DNA desfășoară urmărirea penală pentru infracțiuni de corupție de nivel înalt și mediu. Cu toate acestea, bilanțul Serviciului Teritorial Iași pe anul 2025 arată o discrepanță între acest obiectiv și rezultatele obținute. În loc să finalizeze anchete care vizează decidenți publici și fraude majore, procurorii ieșeni au trimis în instanță spețe cu o miză redusă.Dosarele cu impact public major – cunoscute generic precum „Sărărie”, „Cărbunele” sau „Revelionul” – nu au primit o soluție de trimitere în judecată.Din cei șase inculpați trimiși în instanță prin rechizitoriu, se numără doi administratori de firme, un agent de pază, iar restul sunt persoane fără loc de muncă. În cazul acordurilor de recunoaștere, figurează un inspector RAR și un alt administrator. Faptele reținute sunt trafic de influență și dare de mită.
Inamicul nr. 1 al DNA Iași – un paznic din Vaslui angajat la DGASPC
Serviciul Teritorial Iași a reușit să oprească o amplă schemă infracțională prin care un paznic cerea sume de bani pentru a influența angajările la DGASCP Vaslui.Conform anchetatorilor, în perioada 2019-2022, inculpatul ar fi pretins și primit suma totală de 95.700 de lei și 8.700 de euro de la 23 de persoane. În schimbul acestor sume, bărbatul pretindea că are influență asupra unor funcționari publici din DGASPC Vaslui și din alte instituții. El promitea rezolvarea contra cost a diverselor solicitări, precum facilitarea angajărilor, acordarea atestatelor de asistent maternal, aprobarea plasamentelor familiale pentru minori, eliberarea dosarelor de încadrare în grad de handicap și obținerea unor pensii de invaliditate.DNA Iași continuă să încheie acorduri de recunoaștere cu persoanele care au cumpărat influență de la agentul de pază. Majoritatea acordurilor prevăd pedepse cu suspendare și muncă în folosul comunității.
Codași în clasamentul național
Analizând performanța celor 12 servicii teritoriale ale direcției, structura din Iași se situează la coada clasamentului privind actele de sesizare a instanței. Cu doar 11 acte emise (3 rechizitorii și 8 acorduri), Iașul stă la același nivel cantitativ cu structura din Craiova și este depășit de județe mult mai mici.
Serviciul Teritorial Suceava a emis 26 de rechizitorii și acorduri, trimițând în judecată 137 de inculpați. Bacăul a înregistrat 36 de acte de sesizare vizând 87 de inculpați. Galațiul a emis 39 de acte pentru 103 inculpați, iar Oradea a raportat 28 de dosare trimise în instanță vizând 30 de inculpați. Inclusiv Serviciul Teritorial Alba Iulia (16 acte, 31 inculpați) a depășit performanța raportată la Iași.Datele din secțiunile dedicate fiecărui serviciu teritorial în parte, după numărul strict de:
Notă: Pentru restul serviciilor teritoriale (Craiova, Ploiești, Suceava, Tg. Mureș și Timișoara) cifrele sunt cumulate cu acordurile de recunoaștere.
Se observă astfel că, strict pe numărul de dosare trimise în judecată prin rechizitoriu (fără acorduri), structuri precum Brașov, Cluj și Constanța conduc clasamentul, în timp ce Iașul se află la coada acestuia, cu doar 3 rechizitorii emise într-un an.
Sumele sechestrate nu acoperă nici măcar salariul procurorilor
Conform datelor publice privind salarizarea magistraților din DNA, venitul brut lunar al unui procuror de execuție, incluzând sporurile, se situează între 30.000 și 35.000 de lei. Prin urmare, costul salarial anual exclusiv pentru cei șapte procurori de execuție se ridică la o sumă estimată între 2.500.000 și 3.000.000 de lei.Prin comparație, în tot anul 2025, DNA Iași a instituit sechestre asigurătorii în doar 5 cauze penale. Valoarea totală a sumelor de bani, a conturilor și a părților sociale indisponibilizate s-a ridicat la 2.312.739 de lei. Din acest total, 1.829.005 lei au fost blocați pentru repararea pagubelor, iar 483.734 de lei în vederea confiscării speciale.Așadar, valoarea totală a bunurilor sechestrate de întreg serviciul teritorial într-un an de zile este inferioară fondului anual de salarii brute necesar exclusiv pentru procurorii săi de execuție. Dacă nu mai aveam DNA la Iași, bugetul public ieșea mai câștigat pentru că salariile depășesc pagubele din fraude.La nivel național, suma sechestrată la Iași reprezintă o fracție neglijabilă din cele 141.708.641 de lei indisponibilizate de structurile DNA în 2025.
Brașovul domină detașat volumul prejudiciilor trimise în judecată, având dosare complexe ce implică manageri de spitale și companii de stat. Alba Iulia și Bacău sunt cele mai performante structuri în ceea ce privește recuperarea anticipată. Alba Iulia a reușit să pună sub sechestru bunuri de peste 48 milioane lei, depășind masiv prejudiciul reținut.
Scăderea drastică a indicatorilor statistici este notată în raportul oficial
Eficiența instituției a suferit un declin față de anul 2024. Numărul total al cauzelor soluționate a scăzut cu 26,62%, de la 139 de dosare în 2024 la doar 102 în anul 2025. Dintre acestea, dosarele soluționate pe fond (care tranșează propriu-zis acuzațiile prin trimiteri în judecată sau clasări) au înregistrat un minus de 28,69%, coborând de la 115 la 82 de cauze.Acordurile de recunoaștere a vinovăției, o procedură de regulă utilizată pentru spețe cu o complexitate redusă, au scăzut de la 22 la 8. Aceste opt acorduri au vizat un număr de opt inculpați.În timp ce ritmul de soluționare a încetinit, numărul de dosare blocate a crescut. La finalul anului 2025, DNA Iași raporta 187 de cauze nesoluționate, o creștere de 8,72% față de anul anterior (172 de dosare).
Șefa serviciului e deja propusă la conducerea Parchetului General
Bilanțul slab al Serviciului Teritorial Iași se înregistrează sub mandatul procuroarei Cristina Chiriac. În ciuda acestui randament scăzut al structurii, aceasta vizează o funcție de conducere la nivel central, candidând pentru șefia Parchetului General. Aseară, ministrul Justiției a nominalizat-o oficial cu propunere de numire.Conform declarației de avere completate în anul 2023 , Cristina Chiriac a obținut venituri salariale și restanțe în valoare totală de 267.642 de lei de la DNA și DIICOT. Soțul său, magistrat, a încasat din salarii și hotărâri judecătorești suma de 467.306 lei de la Curtea de Apel Iași și Tribunalul Vaslui. Astfel, doar din salarii și restanțe salariale, veniturile anuale ale familiei s-au ridicat la 734.948 de lei.Declarația de avere indică și un nivel considerabil al economiilor. În conturi curente, depozite și fonduri de investiții (inclusiv pensii private), familia cumulează 457.641 de lei. La această sumă se adaugă economii în valută de 28.064 de euro și 29.702 dolari.
Procurorii au dat în judecată propria instituție pentru a cere salarii mai mari
Procurorii cu cel mai slab bilanț din România voiau să fie remunerați ca magistrații europeni. Au cerut ca salariile să fie indexate cu 60%. Cei șapte procurori DNA susțin că îndeplinesc aceleași atribuții și responsabilități ca reprezentanții Parchetului European (EPPO), iar diferența salarială reprezintă o formă de discriminare.Pe 23 februarie, Curtea de Apel Iași a respins apelul ca nefondat. Printre reclamanți se află procurorii Cristina Chiriac, Alina Moraru, Daniel Alin Coca, Irina Perjoiu, Ana Maria Luchian, Ionuț Mandache și Simon Rotundu.În 2019, procurorii Seriviciului Teritorial Iași, printre care și Cristina Chiriac, au încercat majorarea salarială tot prin hotărâri judecătorești.