Statele Unite pregătesc o nouă consolidare a infrastructurii militare din România, în contextul tensiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit deciziilor adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și aprobate ulterior de Parlament, americanii vor aduce în România sisteme de supraveghere, echipamente radar și comunicații satelitare menite să întărească rețeaua de apărare antirachetă a NATO din Europa, din care face parte și baza de la Deveselu.
Noile echipamente ar urma să fie amplasate în special la bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, unde vor fi dislocate și aeronave americane de realimentare în aer, sisteme de monitorizare, precum și aproximativ 400-500 de militari.
România nu intră în război
Analistul militar Valentin Mateiu, comandor în retragere, explică faptul că prezența acestor echipamente nu transformă România într-o parte a conflictului.
Potrivit acestuia, infrastructura militară americană din țara noastră nu va fi folosită pentru lansarea unor atacuri împotriva Iranului. Avioanele cisternă care vor opera din România vor avea rol logistic (realimentarea aeronavelor americane) și nu vor participa direct la operațiuni de luptă.
„Atacurile nu vor fi lansate de pe teritoriul României. În aceste condiții, România nu devine cobeligerantă și nu intră direct în conflict”, explică expertul. El subliniază că Iranul a avertizat că va lovi statele de unde pornesc atacurile, însă România nu se află într-o astfel de situație.
În opinia sa, acceptarea solicitării venite de la Pentagon reprezintă și un test pentru parteneriatul strategic româno-american. România a cerut constant o prezență militară americană mai consistentă pentru descurajarea amenințărilor din regiune, iar acum Washingtonul solicită sprijinul partenerilor.
Echipamente pentru întărirea scutului antirachetă
Dincolo de avioanele cisternă, Statele Unite ar putea aduce în România senzori avansați și sisteme radar suplimentare, cel mai probabil la baza de la Mihail Kogălniceanu. Acestea ar avea rolul de a întări rețeaua de apărare antirachetă a NATO, din care face parte sistemul Aegis Ashore de la Deveselu.
Rețeaua europeană de apărare antirachetă este formată din mai multe elemente:
Toate aceste componente funcționează într-o rețea integrată de comandă și control. Potrivit analistului militar, noile echipamente ar putea reprezenta sisteme redundante de comunicații și senzori suplimentari care să asigure o funcționare mai sigură a întregii infrastructuri.
Scutul de la Deveselu, conceput pentru amenințarea iraniană
Scutul antirachetă din România a fost proiectat încă de la început pentru a intercepta rachete balistice lansate din Orientul Mijlociu, în special din Iran.
Valentin Mateiu spune că situația actuală readuce sistemul exact în rolul pentru care a fost creat: protejarea Europei împotriva unor eventuale lansări de rachete din acea zonă.
Interceptorii SM-3 de ultimă generație instalați la Deveselu pot lovi rachete balistice care se deplasează cu viteze de până la 405 kilometri pe secundă, la altitudini foarte mari.
Ce radare ar putea fi aduse
Sistemele de observare pe care SUA intenționează să le aducă în România ar putea include radare de mare distanță pentru monitorizarea spațiului aerian sau pentru gestionarea traficului militar intens generat de operațiunile aeriene.
Aceste radare ar putea deveni cu atât mai importante cu cât, în primele zile ale conflictului cu Iranul, unele instalații radar americane din Orientul Mijlociu au fost avariate sau scoase din funcțiune.
Totuși, analistul militar consideră puțin probabil ca România să primească radare strategice de tipul celor amplasate în Turcia sau în Orientul Mijlociu. Cel mai probabil, echipamentele vor avea rolul de a sprijini operațiunile aeriene și de a întări supravegherea spațiului aerian regional.
Avioane cisternă pentru operațiuni în Mediterana
O parte importantă a noii dislocări militare o reprezintă aeronavele de realimentare în aer. Acestea vor permite avioanelor americane să își prelungească autonomia de zbor în misiuni desfășurate în zona Mediteranei sau în regiunea Balcanilor.
Astfel de aeronave sunt esențiale pentru operațiunile aeriene moderne, deoarece permit avioanelor de luptă sau bombardierelor să rămână în aer perioade mult mai lungi fără a reveni la bază.
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu reprezintă în prezent principalul hub militar american din România și unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO pe flancul estic.
În prezent, aproximativ 1.100-1.200 de militari americani se află pe teritoriul României, iar majoritatea sunt staționați la Kogălniceanu.
La baza aeriană Câmpia Turzii sunt dislocați aproximativ 100-150 de militari americani, alături de drone MQ-9 Reaper folosite pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere.
Cum funcționează scutul antirachetă
Baza de la Deveselu, operațională din 2016, face parte din sistemul NATO Aegis Ashore, proiectat pentru a intercepta rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune.
Instalația include:
Interceptorii pot lovi ținte la distanțe de până la 1.200 km și la altitudini de aproape 1.000 km, distrugând rachetele inamice în spațiu, înainte ca acestea să își atingă ținta.
Prin noile sisteme care ar urma să fie aduse în România, SUA încearcă să consolideze această rețea de apărare, într-un moment în care amenințările balistice din Orientul Mijlociu au redevenit o preocupare majoră pentru NATO.