România primește în raportul economic pe 2026 al OECD unul dintre cele mai severe diagnostice din ultimii ani, organizația avertizând că economia încetinește, inflația rămâne ridicată, iar datoria publică merge pe o „traiectorie nesustenabilă”, în condițiile în care măsurile de corecție deja adoptate sunt considerate utile, dar insuficiente pentru a stabiliza situația pe termen mediu și lung.
Documentul arată că anii următori vor aduce nu doar o ajustare contabilă a bugetului, ci schimbări concrete care pot fi resimțite de populație prin taxe mai mari, ieșire mai târzie la pensie, control fiscal mai strict și costuri suplimentare legate de locuire, transport și adaptarea la climă.
Deficitul care schimbă tot
Punctul central al raportului este deteriorarea accelerată a finanțelor publice. OECD notează că deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB în 2024, după 6,6% în 2023, în timp ce datoria publică a crescut rapid, de la 45% din PIB înainte de pandemie la 63% la finalul lui 2024. Chiar dacă Guvernul a adoptat pachete importante de consolidare în 2025 și 2026, raportul avertizează că aceste măsuri „rămân insuficiente” pentru a stabiliza datoria pe termen mediu și lung.
Consecința cea mai dură este că România nu mai are spațiu real de întârziere. OECD arată că fonduri europene substanțiale depind de respectarea regulilor fiscale europene și de implementarea reformelor din PNRR, iar țara riscă o „suspendare parțială a fondurilor UE” din cadrul bugetului european 2021-2027 dacă nu ia măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. În paralel, întârzierile din PNRR pot duce la pierderea unor granturi importante din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Raportul adaugă că, deși riscurile unei retrogradări au mai scăzut după consolidarea fiscală din 2025, agențiile de rating ar putea coborî datoria suverană a României dacă dezechilibrele nu sunt corectate și după 2026. O astfel de evoluție ar însemna costuri mai mari de împrumut și acces mai dificil la piețele internaționale.
Creștere slabă, inflație mare
În plan economic, OECD descrie o combinație extrem de incomodă între avans economic anemic și inflație încă ridicată. Organizația estimează o creștere de numai 0,7% în 2025 și 1% în 2026, cu o revenire la 2,2% abia în 2027. În același timp, inflația este văzută la 7,3% în 2025 și 6,6% în 2026, cu revenire spre 3% abia în 2027, după ce în ianuarie 2026 inflația anuală ajunsese la 8,5%, mult peste intervalul țintei BNR.
Raportul explică această situație prin efectul combinat al consolidării fiscale, al creșterilor de taxe indirecte, al eliminării plafonării prețurilor la energie și al presiunilor salariale acumulate în anii anteriori. OECD spune clar că, în ultimii ani, creșterea puternică a salariilor a alimentat inflația de bază și a slăbit competitivitatea, în condițiile în care salariile reale au urcat mai repede decât productivitatea.
Documentul mai arată că înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până la finalul lui 2026, împreună cu impactul TVA și al accizelor majorate, vor limita veniturile reale și vor ține consumul privat la un nivel slab în perioada următoare. Cu alte cuvinte, raportul anticipează că ajustarea bugetară va fi plătită și prin temperarea nivelului de trai.
Statul caută bani: proprietăți, TVA, numerar
Una dintre cele mai sensibile concluzii ale raportului privește impozitarea proprietății. OECD spune că România are spațiu clar pentru creșterea veniturilor din această sursă, în condițiile în care taxele pe proprietate au adus doar 0,6% din PIB în 2024, adică sub jumătate din media OECD. Organizația recomandă explicit creșterea veniturilor din taxele recurente pe proprietăți imobiliare prin „taxare în funcție de valoarea de piață” și prin majorarea ratelor de impozitare.
Raportul notează că România a amânat până în 2026 trecerea la o bază de impozitare legată de valori mai apropiate de piață și că, între timp, baza de calcul a fost aproape triplată. Mesajul OECD este că direcția este deja trasată, iar presiunea pentru taxe locale mai mari pe locuințe și terenuri va continua, inclusiv prin reducerea concesiilor și revizuirea structurii cotelor.
În paralel, raportul identifică una dintre cele mai mari vulnerabilități fiscale ale României în colectarea TVA. Gap-ul de conformare la TVA a fost de 29,5% în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar economia informală este estimată la 27,1% din valoarea adăugată brută, de asemenea cel mai ridicat nivel din UE. OECD spune că simpla majorare a taxelor nu va aduce venituri sustenabile fără o modernizare serioasă a colectării și fără reducerea economiei gri.
Aici apare și una dintre schimbările cu potențial de impact direct asupra vieții cotidiene. Raportul recomandă reducerea folosirii numerarului, extinderea plăților digitale, obligativitatea plății electronice a obligațiilor fiscale și arată că„următorul pas ar putea fi” plata salariilor prin bancă. Documentul amintește și că România a anunțat deja obligația pentru toate companiile de a avea cel puțin un cont bancar intern.
Pensie mai târziu și muncă mai multă
Un alt capitol cu impact direct pentru populație este cel al pensiilor și pieței muncii. OECD apreciază reforma pensiilor din septembrie 2024 drept un pas critic pentru sustenabilitatea pe termen lung, dar arată că aceasta vine și cu efecte dure. Vârsta standard de pensionare a femeilor va crește la 65 de ani până în 2035, egalizându-se cu cea a bărbaților, iar din 2035 va fi legată de speranța de viață. Pe proiecțiile actuale, asta ar însemna o vârstă de pensionare de 67 de ani pentru o persoană care a intrat pe piața muncii în 2022, la 22 de ani.
Raportul mai subliniază că România pornește oricum de la un nivel scăzut al vârstei efective de ieșire din activitate, media primei pensii pentru limită de vârstă fiind de 59,5 ani în 2023, față de 61,3 ani media UE. În plus, noile reguli de indexare fac creșterile mai previzibile, dar implică, potrivit OECD, o scădere graduală a ratelor de înlocuire din sistemul public, ceea ce înseamnă presiune mai mare pe pilonul II și pe economisirea individuală.
Presiunea vine și din demografie. OECD avertizează că raportul de dependență al vârstnicilor va crește cu 20 de puncte procentuale până în 2050, ceea ce va apăsa simultan pe piața muncii, pe sistemul de pensii și pe bugetul public. În acest context, raportul cere politici care să împingă mai mulți tineri, femei și vârstnici în piața formală a muncii.
Familii, sănătate și costurile sociale ale ajustării
Documentul merge dincolo de economie și vorbește despre schimbări sociale care pot deveni teme politice majore. OECD cere extinderea serviciilor de creșă și educație timpurie și spune că, pe măsură ce aceste servicii devin disponibile, durata concediilor parentale ar trebui redusă gradual. Pentru a crește participarea femeilor la muncă, statul va împinge, în timp, spre o revenire mai rapidă în activitate.
În sănătate, raportul are o formulare de mare impact: aproape jumătate dintre decesele din România sunt legate de factori comportamentali de risc. De aici pleacă și recomandarea OECD de a înăspri reglementările privind vânzarea și promovarea alimentelor nesănătoase, a tutunului și alcoolului și de a lua în calcul „taxe mai mari pentru tutun și alcool”. Pentru populație, asta înseamnă că produsele considerate nocive sunt printre țintele fiscale cele mai probabile în anii următori.
Clima intră în factura românilor
Raportul OECD spune răspicat că schimbările climatice nu mai sunt o problemă abstractă, ci una deja contabilizabilă economic. Potrivit datelor citate, pierderile provocate de evenimente meteo și climatice în România au ajuns la 19,6 miliarde de euro între 1980 și 2023, echivalentul a 6% din PIB-ul anului 2023. Aproximativ 60% din aceste pierderi au venit din inundații, în timp ce efectele valurilor de căldură sunt în creștere.
OECD avertizează că multe sisteme de protecție împotriva inundațiilor sunt într-o stare slabă și cere interdicții clare pentru construcțiile în zonele cu risc ridicat, obligativitatea dezvăluirii riscului de inundație la tranzacții și creșterea gradului de acoperire a asigurărilor obligatorii pentru locuințe. Cu alte cuvinte, raportul anunță un viitor în care piața imobiliară, costurile de deținere a unei locuințe și investițiile publice vor fi tot mai mult legate de riscurile climatice.
În plus, OECD cere măsuri suplimentare de reducere a emisiilor în transport și energie, inclusiv prin taxe mai mari pe combustibili și vehicule. Aici se leagă și recomandările privind infrastructura rutieră, unde raportul susține implementarea completă a TollRO pentru camioane și dezvoltarea unor taxe suplimentare de utilizare a drumurilor pentru vehiculele de pasageri.
O economie conectată, dar încă nepregătită
Deși OECD recunoaște progresul României în integrarea europeană și în atragerea investițiilor străine, concluzia de fond este că economia rămâne vulnerabilă structural. Raportul spune că nivelurile persistente scăzute de inovare, educație și infrastructură limitează competitivitatea, iar în 2025 doar 32% din populație avea competențe digitale de bază, cel mai slab nivel din UE.
În ansamblu, documentul OECD nu descrie doar o corecție bugetară, ci un posibil nou contract economic pentru România. Statul va trebui să colecteze mai mult, să cheltuiască mai atent, să împingă populația să muncească mai mult și mai mult timp, să taxeze mai dur unele active și comportamente și să finanțeze costuri tot mai mari legate de climă, infrastructură și îmbătrânirea populației. Din această perspectivă, raportul este o foaie de parcurs pentru ani dificili, în care multe dintre dezechilibrele amânate ajung, în sfârșit, la nota de plată, potrivit știripesurse .