Prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever, a fost criticat dur pentru că a cerut normalizarea relațiilor cu Rusia pentru a restabili accesul la energie ieftină. Acesta a fost acuzat că face jocul Rusiei, iar orice relaxare din partea UE față de Moscova va fi percepută drept o slăbiciune de către Vladimir Putin, relatează The Guardian.
Bart De Wever
Judecata liderului naționalist flamand a fost pusă sub semnul întrebării în Belgia și dincolo de granițele sale, după ce acesta a declarat sâmbătă că UE trebuie să ajungă la un acord cu Rusia. „Pierdem pe toate fronturile, trebuie să punem capăt conflictului în interesul Europei”, a declarat el pentru ziarul belgian L’Echo.
De Wever a spus că Europa trebuie să se reînarmeze „și, în același timp, trebuie să normalizăm relațiile cu Rusia și să recâștigăm accesul la energie ieftină. Este bunul simț. În privat, liderii europeni îmi spun că am dreptate, dar nimeni nu îndrăznește să spună asta public.”
El a adăugat că aducerea Rusiei în genunchi ar fi posibilă doar cu „100% sprijin din partea Statelor Unite”, menționând că Washingtonul este uneori mai apropiat de Vladimir Putin decât de Volodimir Zelenski.
Ministrul de Externe al Belgiei, Maxime Prévot, s-a distanțat rapid de aceste declarații. „Rusia refuză participarea europeană la masa negocierilor. Ea se agață de cerințe maximaliste”, a declarat el.
„Cât timp acest lucru durează, vorbirea despre normalizare va fi percepută ca un semn de slăbiciune care va submina unitatea europeană, de care avem nevoie mai mult ca niciodată”, a adăugat ministrul.
Prévot, membru al unui partid centrist care face parte din coaliția lui De Wever, a spus că relaxarea presiunii ar însemna „a-i da lui Putin exact ceea ce vrea.”
Întrebat luni despre declarațiile lui De Wever, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a amintit cerințele impuse de Rusia în 2021, imediat înainte de invazia sa la scară largă în Ucraina.
Acestea includeau retragerea oricăror trupe sau arme NATO desfășurate în țările care au aderat la alianță după 1997, ceea ce ar fi vizat practic mare parte din Europa de Est, inclusiv Polonia, statele baltice și țările balcanice.
Budrys a spus: „Știm care erau cerințele lor încă din 2021. Și acestea nu se vor referi doar la Ucraina, ci și la noi, la desfășurarea forțelor și la multe alte aspecte. Trebuie să ne adunăm forțele.”
El a adăugat că se așteaptă la un rezultat pozitiv în discuțiile cu Rusia doar atunci când Europa „va avea bețele în mâini”, menționând utilizarea activelor înghețate ale Rusiei, care sunt în mare parte ținute în Belgia.
Nu este prima dată când De Wever se poziționează în contradicție cu linia principală a UE. El a jucat un rol important în blocarea utilizării de către UE a activelor înghețate ale Rusiei pentru a sprijini Ucraina, argumentând că Belgia ar putea fi obligată să restituie acești bani în cazul unor acțiuni legale.
Liderii UE au convenit, în schimb, să contracteze un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a finanța efortul de război și finanțele publice ale Ucrainei, dar Ungaria blochează planul.
Preferința lui De Wever pentru revenirea la energia ieftină din Rusia este, de asemenea, în contradicție cu planurile UE. Blocul european a convenit în decembrie să elimine treptat tot gazul rusesc până în noiembrie 2027 și a reiterat obiectivul de a pune capăt importurilor de petrol din Rusia până la sfârșitul aceluiași an.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a declarat luni că este important să se respecte aceste obiective. „Am depins prea mult timp de energia din Rusia, permițându-i lui Putin să ne șantajeze prin energie, permițându-i să transforme energia într-o armă împotriva noastră”, a spus el. Acesta a adăugat că ar fi „o greșeală să repetăm ceea ce am făcut în trecut”, citează antena3.ro .