România analizează pentru prima dată, pe baze economice și de trafic, introducerea unui tren de mare viteză care să lege litoralul Mării Negre de rețeaua europeană de profil, potrivit declarațiilor lui Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la Maratonul Profit.ro .
Foto: Profit.ro
Proiectul, estimat la aproximativ 18 miliarde de euro, ar însemna construirea a 780 de kilometri de infrastructură, dintre care o parte pe trasee existente care permit viteze de până la 200 km/h, iar restul pe trasee noi (greenfield), în teren. Primul tronson ar fi gata în 10 ani.
Robert Răzvan Dobre a recunoscut că orice discuție despre trenuri de mare viteză în România este întâmpinată cu scepticism. „Dacă spun că România are un plan de mare viteză și aș merge în Gara de Nord, probabil că aș primi foarte multe zâmbete și ironii”, a declarat oficialul.
„Să știți că același zâmbet ironic mereu îl primim când vorbim de trenuri de mare viteză. E clar că nu pot vorbi de un tren de 300 de kilometri la oră în România când restricțiile de viteză sunt de 30 de kilometri la oră”.
Cu toate acestea, studiul de oportunitate strategică comandat de autorități a pornit de la o întrebare esențială: există suficienți pasageri care să susțină financiar un astfel de sistem?
„Avem un studiu de oportunitate strategică, adică să ne spună dacă România este pregătită pentru un tren de mare viteză. Analiza a pornit de la o întrebare simplă: există suficienți pasageri care să susțină financiar un astfel de sistem? Raționamentul a fost să vedem dacă România ar avea suficienți pasageri care să poată să plătească un transport pe calea ferată rapid și cam care ar fi orizontul de timp. Rezultatele sunt pozitive”, a spus Dobre, potrivit sursei citate.
Proiectul nu este conceput doar ca o legătură între orașele din România, ci ca o componentă a rețelei europene de mare viteză. „Nu legăm doar două sau trei orașe din România, ci conectăm Marea Neagră și Bucureștiul la rețeaua europeană și mai jos avem un vector spre Sofia, Atena și Istanbul”, a explicat oficialul.
Traseul analizat pleacă din Constanța și trece prin București, iar în acest cadru, timpii de parcurs estimați ar fi radical diferiți de cei actuali: București–Brașov într-o oră și 21 de minute,două ore și jumătate până la Cluj-Napoca și trei ore și jumătate până la ieșirea din țară, către Viena (Ungaria neavând în prezent linie de mare viteză).
Dimensiunea investiției este una comparabilă cu marile proiecte europene de infrastructură. „Sunt 780 de kilometri de cale ferată de la Constanța până la graniță. Acolo unde calea ferată permite 160–200 km/h va fi utilizată, iar restul va fi proiect greenfield, adică nou în teren. Costurile ar ajunge undeva la 18 miliarde de euro”, a detaliat Dobre.
Strategia actuală este una etapizată, pentru a face proiectul gestionabil financiar.
„Gândirea este să asigurăm finanțarea pentru primul sector, poate cel mai important, de la București la Brașov, și apoi de la Sighișoara la Cluj”, a mai spus oficialul de la Transporturi.
Scenariul accelerat prevăzut în studiu ar putea permite ca un prim tronson să devină operațional în zece ani. „Există un scenariu accelerat care presupune ca în 10 ani să avem deja un tren de mare viteză operațional”, a spus Dobre.
Însă acest lucru depinde de trei condiții esențiale: statutul politic al proiectului, care trebuie să devină un proiect de țară susținut constant; expertiza, probabil externă, necesară pentru implementare; și finanțarea continuă. „Este nevoie de o finanțare constantă, din fonduri europene, buget de stat și parteneriat public-privat. Un astfel de proiect nu permite întreruperi”, a subliniat directorul din Ministerul Transporturilor.
Strategia actuală prevede o abordare etapizată pentru a face proiectul gestionabil financiar. „Gândirea este să asigurăm finanțarea pentru primul sector, poate cel mai important, de la București la Brașov, și apoi de la Sighișoara la Cluj”, a concluzionat Robert Răzvan Dobre.
Uniunea Internațională a Căilor Ferate (UIC) definește liniile de mare viteză în trei categorii: linii noi special construite pentru viteze de cel puțin 250 km/h, linii existente modernizate pentru viteze de cel puțin 200 km/h și linii existente modernizate cu aceeași viteză, dar care includ și secțiuni cu restricții din cauza topografiei sau a traversării zonelor urbane. Proiectul românesc ar urma să îmbine, potrivit declarațiilor oficiale, atât tronsoane noi, cât și modernizări pe infrastructura existentă acolo unde aceasta permite viteze apropiate de standardele de mare viteză.