„Am primit vestea ca un trăsnet. Eram în Germania la lucru. Ca un trăsnet. Prima întrebare a mea a fost a fost o dronă? A fost o mină? A fost ceva? Că nu credeam, nu așa ceva. Și ținând legătura cu el mi-a spus și mie. Sunt presați, sunt nu știu, nu găsesc cuvintele acum, obligați să facă manevra care nu trebuiau ei s-o facă.Mentenanță, schimb de tură și atât. Nici doar supraveghere. Ei nici nu erau echipați pentru așa ceva. Au fost pur și simplu obligați de șefi. Nu știu cine a luat decizia să răspundă. Tot tineretul care vedeți dumneavoastră aici trebuia să ne întâlnim în septembrie la nuntă. Acum ne întâlnim în alte condiții. Ce viitor o să-i facem copilul lui? Ce o să-i spunem? Ce o să-i spunem? Că compania au acceptat banii în favoarea morților, au ales banii”.