Înainte de invadarea Ucrainei de Federația Rusă, traficul de mărfuri din portul Constanța nu reușise să depășească nivelul de 67 milioane de tone, în ciuda faptului că acesta dispune de o capacitate de derulare de 140 milioane de tone anual.După cum se știe, o dată cu declanșarea războiului, în ziua de 24 februarie 2022, nordul Mării Negre a devenit o zonă de război, extrem de nesigură pentru navele comerciale. În aceste condiții, Ucraina s-a văzut obligată să apeleze la serviciile portului românesc pentru a-și ține în viață comerțul exterior, în special exportul de cereale și semințe oleaginoase.Drept urmare, traficul de mărfuri din portul Constanța a crescut, față de anul 2021, cu 11,94%, în 2022, și cu 37,36%, în 2023. Operatorii portuari constănțeni au profitat din plin de pe urma creșterii neașteptate a cererii de servicii portuare.Apoi, începând din 2024, situația s-a schimbat. Acordul la care s-a ajuns privind deschiderea culoarului de tranzit, pe Marea Neagră, pentru navele cu cereale ucrainene, a dus la diminuarea traficului de mărfuri din portul Constanța, până la nivelul din 2021.Dar să vedem cum a evoluat traficul de mărfuri din portul Constanța, în ultimii cinci ani:– în anul 2021 – 67.483.435 de tone;– în anul 2022 – 75.537.687 de tone;– în anul 2023 – 92.693.915 de tone;– în anul 2024 – 77.537.345 de tone;– în anul 2025 – 67.578.279 de tone.x x xStimați cititori, România visează de 36 de ani ca portul Constanța devină o platformă de distribuție, spre Europa de Vest, a mărfurilor ce vin din Orientul Îndepărtat; și invers. Operatorii portuari au investit în capacități de depozitare și instalații de operare performante, care asigură viteze de încărcare-descărcare la nivelul celor existente în porturile occidentale. Administrația Portuară nu s-a lăsat mai prejos. Cu propriile fonduri și cu finanțarea europeană atrasă a dezvoltat infrastructura portuară, prelungind și întărind digurile pentru a proteja portul, navele și instalațiile portuare de furtuni și valuri, construind noi platforme și lărgindu-le pe cele existente, mărind adâncimile acvatoriului portuar. Grație acestor investiții, Constanța este un port foarte sigur pentru toate tipurile de nave, indiferent de mărime.Dar cu toate acestea, fluxurile de mărfuri orientale și occidentale mult visate continuă să ocolească portul Constanța. De ce oare? Din cauza conexiunilor dezastruoase pe care le are cel mai mare port al României cu continentul european. Rețeaua feroviară a țării noastre asigură o viteză medie de numai 15 kilometri pe oră pentru trenurile de marfă; rețeaua rutieră nu dispune de șosele de mari viteză care să lege portul Constanța cu granița de vest a țării; transportul fluvial nu dispune de adâncimile necesare pentru un transport de mărfuri sigur, pe parcursul întregului an.Ion TIȚA-CĂLIN,21 martie 2026.