Potrivit unui comunicat transmis marți, 25 martie 2026, de Biroul de informare și relații publice al ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de suspendare a Deciziei nr. 574/2025 emisă de premierul Ilie Bolojan, prin care fusese înființat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
„Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Contencios administrativ și fiscal a decis suspendarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției”, se arată în comunicat.
Instanța supremă explică faptul că decizia vine în contextul identificării unor posibile probleme de legalitate în modul de constituire și funcționare al acestui organism. Judecătorii invocă explicit riscul unui „exces de putere”, care ar putea afecta echilibrul instituțional.
„Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”, precizează ÎCCJ.
Semnal privind limitele intervenției Executivului
În același comunicat, Înalta Curte subliniază că hotărârea are o semnificație mai largă decât simpla suspendare a unui act administrativ, fiind un avertisment privind limitele în care Executivul poate interveni în domeniul justiției.
„Hotărârea ÎCCJ reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate”, arată instanța supremă.
Judecătorii insistă și asupra nevoii de transparență și consultare reală în procesul de reformă a justiției, sugerând implicit că mecanismul creat de Guvern nu a respectat pe deplin aceste exigențe.
„Subliniem importanța transparenței, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a tuturor actorilor relevanți”, mai transmite ÎCCJ.
Decizia este definitivă și are ca efect suspendarea imediată a activității comitetului, ceea ce înseamnă că acesta nu mai poate funcționa până la soluționarea pe fond a cauzei.
Context: un comitet controversat încă de la început
Comitetul suspendat fusese înființat la finalul anului 2025, prin decizia premierului, ca structură consultativă în cadrul Guvernului, fără personalitate juridică. Oficial, rolul său era de a analiza efectele legilor justiției adoptate în 2022 și de a formula propuneri de modificare.
Deși prezentat de Executiv ca un instrument tehnic de consultare și diagnoză, comitetul a stârnit controverse încă de la început. Criticii au acuzat faptul că Guvernul creează un mecanism paralel de influențare a legislației din justiție, în afara cadrului instituțional consacrat, unde roluri-cheie revin Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției.
Mai mult, modul de funcționare al comitetului a fost contestat pentru lipsa de transparență și pentru faptul că nu erau clar stabilite limitele competențelor sale, în condițiile în care, formal, acesta nu putea adopta acte normative, ci doar formula recomandări.
Detalii soluţie: Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept împotriva Sentinţa civile nr. 46 din data de 15 ianuarie 2026, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal precum şi cererea de intervenţie accesorie în favoarea recurentei-reclamante formulată de intervenienta Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului. Casează în parte sentinţa civilă nr. 46 din data de 15 ianuarie 2026, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi rejudecând, în limitele casării: Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, în contradictoriu cu pârâtul Prim-Ministrul României, Suspendă executarea Deciziei nr.574/2025 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului pentru analiză şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, emisă de pârâtul Prim-Ministrul României, până la pronunţarea instanţei de fond. Respinge cererile de intervenţie accesorie în favoarea pârâtului formulate de intervenientele Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie, Asociaţia DECLIC, Asociaţia Funky Citizens şi de Cancelaria Prim-Ministrului. Menţine în rest sentinţa recurată. Definitivă. Pronunţată astăzi, 25 martie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.