* numai în februarie, 274 de firme și-au închis porțile la Iași, iar autoritățile locale sunt puse în fața unei provocări majore: cum să mențină ecosistemul antreprenorial și să prevină falimentele în lanț * la nivel național, peste 12.000 de firme au dispărut în doar două luni!
Mediul de afaceri românesc tremură din temelii. În primele două luni ale anului, 12.100 de firme au fost radiate la nivel național, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). O scădere aparent moderată, de 3,11% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar care ascunde un adevărat cutremur economic – mai ales în anumite județe și sectoare de activitate.
Capitala rămâne epicentrul valului de radieri: 2.271 de firme și-au închis porțile, în creștere cu 4,35% față de ianuarie-februarie 2025. În topul județelor cu falimente masive se află: Bihor – 504 (+7,23%), Cluj – 493 (-14,41%), Constanța – 481 (+35,1%), Timiș – 469 (-6,94%), Iași – 459 (-15,47%) și Ilfov – 427 (+16,03%).
Pe de altă parte, județele Giurgiu (78), Tulcea (80), Mehedinți (82) și Ialomița (85) au raportat cele mai puține radieri, marcând un contrast dramatic între regiuni și oferind un tablou complicat al economiei românești.
Creșteri spectaculoase și scăderi dramatice
Unele județe au înregistrat creșteri alarmante ale radierilor: Galați +43,08%, Constanța +35,11%, Caraș-Severin +31,91%. În schimb, scăderi record au fost raportate în Tulcea (-38,93%), Bistrița-Năsăud (-38,74%) și Giurgiu (-32,17%).
Industria comerțului – cu ridicata și cu amănuntul – și sectorul auto au fost cele mai lovite, cu 2.421 de firme radiate (-18,84%). Agricultura, silvicultura și pescuitul au pierdut 986 de firme (-30,66%), iar construcțiile – 918 de firme (-10,09%). Falimentul nu iartă pe nimeni, iar cifrele evidențiază un val de radieri fără precedent, care afectează atât afacerile mici, cât și societățile cu tradiție.
Numai în februarie, 5.788 firme și-au închis porțile, cu București (1.099), Bihor (292), Cluj (265) și Iași (247) în fruntea listei. Iașul, un pol economic al Moldovei, resimte astfel impactul direct al crizei din mediul de afaceri, iar autoritățile locale sunt puse în fața unei provocări majore: cum să mențină ecosistemul antreprenorial și să prevină falimentele în lanț.
Iașul, între stabilitate și incertitudine
Deși județul Iași a înregistrat o scădere a radierilor (-15,47%), cifra de 459 de firme radiate arată că nici aici economia nu e imună. Comerțul, serviciile și sectorul construcțiilor continuă să fie cele mai vulnerabile domenii, iar antreprenorii se confruntă cu presiuni financiare și birocratice tot mai mari.
Datele ONRC arată că România traversează o veritabilă curățenie economică: firmele dispar mai repede decât se înființează altele, iar județele mari devin epicentre ale unui cutremur financiar. În acest context, Iașul, deși nu e la extrem, se află în zona de risc mediu, iar autoritățile locale și investitorii trebuie să acționeze rapid pentru a preveni o prăbușire economică regională.Daniel BACIU