Care au fost cele mai mari 20 de scăderi şi creşteri la Bursa de Valori din ultimul deceniu şi de ce s-au întâmplat?
„Cele mai volatile perioade ale pieţei româneşti sunt adesea generate de un amestec de factori interni şi externi“.
În ultimul deceniu, indicele BET-TR a înregistrat o pierdere anuală într-un singur an din zece – 2022, când indicele a scăzut cu 2%.
Cumulativ, indicele a realizat o creştere impresionantă de 421% între 11 decembrie 2014 şi 11 decembrie 2024, susţinută atât de reinvestirea dividendelor, cât şi de aprecierea preţurilor celor 20 de companii blue-chip incluse în indicele BET, scrie Ziarul Financiar.
Cele mai abrupte 20 de scăderi şi cele mai mari 20 de aprecieri la Bursa de Valori Bucureşti din ultimul deceniu au fost date în mare parte de şocurile politice interne, pandemia COVID şi izbucnirea războiului, care au adus un val de pesimism general, pentru ca pe altă parte recuperările de după aceste evenimente să fie puternice şi să readucă zâmbetul investitorilor.
„Principala concluzie a ultimului deceniu este că, deşi volatilitatea pieţei este inevitabilă, identificarea şi înţelegerea factorilor care o determină – fie ei politici, economici sau globali – le permite investitorilor să navigheze cu mai multă încredere“, scrie Divo Pulitika, manager de portofoliu la InterCapital Asset Management, într-o analiză.
Această perspectivă este deosebit de relevantă pe măsură ce indicele BET-TR evoluează, reflectând interacţiunea dinamică dintre evenimentele locale şi tendinţele mondiale. „Important este că, în pofida şocurilor pe termen scurt, traiectoria pe termen lung a pieţei rămâne pozitivă. În ultimul deceniu, indicele BET-TR a înregistrat o pierdere anuală într-un singur an din zece – 2022, când indicele a scăzut cu 2%. Cumulativ, indicele a realizat o creştere impresionantă de 421% între 11 decembrie 2014 şi 11 decembrie 2024, susţinută atât de reinvestirea dividendelor, cât şi de aprecierea preţurilor celor 20 de companii blue-chip incluse în indicele BET“.
„Principala concluzie a ultimului deceniu este că, deşi volatilitatea pieţei este inevitabilă, identificarea şi înţelegerea factorilor care o determină – fie ei politici, economici sau globali – le permite investitorilor să navigheze cu mai multă încredere“, scrie Divo Pulitika, manager de portofoliu la InterCapital Asset Management, într-o analiză. Această perspectivă este deosebit de relevantă pe măsură ce indicele BET-TR evoluează, reflectând interacţiunea dinamică dintre evenimentele locale şi tendinţele mondiale. „Important este că, în pofida şocurilor pe termen scurt, traiectoria pe termen lung a pieţei rămâne pozitivă. În ultimul deceniu, indicele BET-TR a înregistrat o pierdere anuală într-un singur an din zece – 2022, când indicele a scăzut cu 2%. Cumulativ, indicele a realizat o creştere impresionantă de 421% între 11 decembrie 2014 şi 11 decembrie 2024, susţinută atât de reinvestirea dividendelor, cât şi de aprecierea preţurilor celor 20 de companii blue-chip incluse în indicele BET“.
O analiză realizată de administratorul croat de active Intercapital, cu active de 500 mil. euro şi prezenţă şi la Bursa de Valori Bucureşti prin prisma unui ETF, arată că şocul politic recent este la jumătatea clasamentului de scăderi. Iar decizia CCR de a anula alegerile şi în urma căreia Bursa de Valori a urcat cu 3% într-o zi, tot la jumătatea clasamentului, dar la creşteri.
„Acest avans demonstrează cum claritatea politică poate restabili încrederea investitorilor, chiar şi în contextul unor incertitudini mai ample. Interesant este faptul că rezultatul iniţial al alegerilor nu a provocat unul dintre cele mai grave declinuri ale pieţei de capital din ultimul deceniu“, spune Divo Pulitika.
Declinurile cele mai abrupte au fost, de fapt, legate istoric de incertitudinile legislative sau de diverse politici. De exemplu, pe 19 decembrie 2018 piaţa a înregistrat cea mai slabă zi de tranzacţionare din ultimii zece ani, cu o scădere de 11,2%, ca reacţie la anunţul unor măsuri fiscale drastice, inclusiv „taxa pe lăcomie“ aplicată băncilor, plafonarea preţurilor la gaze şi impozite pe cifra de afaceri pentru companiile din sectorul energetic.
Investitorii au fost afectaţi sever, temându-se de reducerea semnificativă a profiturilor şi a dividendelor oferite de companiile listate importante.
Cele mai volatile perioade ale pieţei româneşti sunt adesea generate de un amestec de factori interni şi externi. şocurile interne, cum ar fi măsurile fiscale din 2018 sau propunerea de impozit pe cifra de afaceri din 2017, au determinat cinci dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacţionare din ultimul deceniu.
„Aceste evenimente subliniază cât de mult pot afecta schimbările de politici, imprevizibile, sentimentul investitorilor. în mod similar, factori interni au stat la baza a şapte dintre cele mai bune 20 de zile de tranzacţionare, cum ar fi 4 februarie 2019, când semnele unei colaborări între guvernul român şi banca centrală au sugerat o relaxare a reglementărilor bancare, sau 6 decembrie 2024, când incertitudinea politică legată de alegeri a fost temperată prin decizia Curţii Constituţionale“, scrie Divo Pulitika.
Cu toate acestea, evenimentele externe au avut un rol şi mai important, fiind responsabile pentru 13 dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacţionare. Pandemia de COVID-19, de exemplu, a generat singură nouă dintre aceste zile, inclusiv 16 martie 2020, când România a declarat starea de urgenţă, provocând o scădere de 9,6% într-o singură zi. Factorii externi au declanşat şi recuperări semnificative, cum ar fi 2 martie 2020, când aşteptările privind intervenţiile băncilor centrale au dus la o creştere de 3,6%, sau 9 noiembrie 2020, când anunţul Pfizer privind succesul testelor vaccinului anti-COVID-19 a stimulat pieţele de capital.
Această analiză evidenţiază, de asemenea, rolul psihologiei investitorilor în modelarea mişcărilor pieţei. Evenimentele politice, precum anularea alegerilor sau reformele fiscale, creează un mediu în care incertitudinea devine principalul factor determinant al deciziilor. Investitorii tind să interpreteze schimbările bruşte sau politicile neclare drept riscuri sistemice, ceea ce duce la vânzări masive, chiar şi în absenţa unor consecinţe financiare imediate. în schimb, claritatea şi rezolvarea situaţiilor, aşa cum s-a văzut după anularea alegerilor, restabilesc rapid încrederea, evidenţiind cât de influenţată de sentiment este piaţa. înţelegerea acestor tipare este esenţială pentru investitorii care doresc să profite de perioadele de volatilitate crescută, identificând oportunităţi de achiziţii excesiv de ieftine sau anticipând reveniri – care, aşa cum arată datele, se produc, de obicei, foarte rapid. Piaţa din România este caracterizată de o dinamică unică a volatilităţii, unde şocurile interne care declanşează scăderi abrupte sunt adesea urmate de reveniri rapide şi puternice.
Un alt factor demn de menţionat este interacţiunea semnificativă dintre evenimentele locale şi cele globale în determinarea tendinţelor pieţei. Deşi piaţa de capital din România este relativ mică în comparaţie cu cele globale, aceasta rămâne extrem de sensibilă la şocurile externe, cum ar fi volatilitatea preţurilor petrolului, tensiunile geopolitice sau încetinirile economice globale. De exemplu, vânzările masive din perioada de la începutul pandemiei COVID-19, în 2020, şi revenirea ulterioară au subliniat măsura în care pieţele locale sunt interconectate cu evoluţiile globale. în acelaşi timp, factori interni, precum măsurile fiscale din 2018, evidenţiază impactul disproporţionat pe care deciziile de politică la nivel local îl pot avea. Această expunere dublă la dinamici locale şi internaţionale poziţionează piaţa românească atât ca un risc, cât şi ca o oportunitate pentru investitori, necesitând o abordare nuanţată care să echilibreze fluctuaţiile pe termen scurt cu potenţialul de creştere pe termen lung.
Analizând modelele mai largi de volatilitate, anul 2020 se remarcă drept cel mai turbulent, cu nouă dintre cele mai slabe zile de tranzacţionare şi şase dintre cele mai bune. Pandemia a perturbat pieţele globale, provocând vânzări masive în martie, pe măsură ce perioadele de lockdown s-au intensificat, urmate de creşteri semnificative stimulate de măsuri fiscale şi intervenţii ale băncii centrale. Evenimentele politice, deşi mai rare, au avut un impact disproporţionat atunci când s-au produs. Reformele fiscale din 2018 şi 2019, precum şi conflictul din Ucraina din 2022, demonstrează cum instabilitatea internă şi regională poate eroda încrederea pe pieţe. Interesant este faptul că piaţa românească a demonstrat o capacitate constantă de a se redresa după scăderi extreme, mai ales atunci când incertitudinile sunt rezolvate. De exemplu, măsurile fiscale din 2018 au generat atât cea mai slabă zi de tranzacţionare (-11,2% pe 19 decembrie), cât şi una dintre cele mai bune zile (Ă6,9% pe 24 decembrie), în mai puţin de o săptămână.
Reacţiile investitorilor depind adesea de claritatea şi percepţia corectitudinii deciziilor politice. Măsurile fiscale decise pe repede-nainte sau ambigue, precum cele din 2018, tind să declanşeze panică, la fel ca escaladările geopolitice, cum ar fi conflictul Rusia-Ucraina, care a generat 3 dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacţionare din ultimul deceniu la Bursa de Valori Bucureşti. Perturbările economice globale, inclusiv pandemia de COVID-19, au avut un efect destabilizator similar. Cu toate acestea, capacitatea pieţei de a-şi reveni rapid după şocuri subliniază rezilienţa sa şi oportunităţile pe care le oferă investitorilor pe termen lung.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE
ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!