Sursa foto: Hepta
Fenomenul timpului care pare să se accelereze odată cu vârsta sau să încetinească, sub influența plictiselii sau a frustrării, provoacă multă uimire. Juxtapunerea timpului ceasului și a calendarului cu experiența subiectivă a trecerii timpului poate face ca viața să pară un film prost.
Poate ai presupus că simțul tău al timpului nu este de încredere, dar adevărul e mai complicat – și mai interesant. O întreagă știință și filozofie a percepției explică această deformare a timpului. Indiferent dacă timpul trece rapid sau se târăște, înțelegerea acestui concept te poate ajuta să profiți la maximum de viața ta.
Tindem să ne gândim la timp ca la o dimensiune a fizicii, dar filosofii au multe de spus despre misterele sale. O țintă principală a scepticismului lor este dacă timpul manifestă o liniaritate obiectivă.
Trecerea timpului, accelerată de vârstă
Filosoful francez Henri Bergson, de exemplu, a introdus ideea de timp ca o unitate de experiență subiectivă. Un minut nu reprezintă 60 de ticăituri ale acului ceasului, ci mai degrabă o cuantă a existenței tale individuale. Mărimea acestei cuante depinde de ceea ce faci: este foarte mică atunci când dormi; este foarte mare atunci când aștepți la coadă la magazin. Avem nevoie de măsuri artificiale, obiective ale timpului – ceasuri și calendare – pentru a gestiona multe aspecte ale unei societăți funcționale, dar timpul măsuratde ceas nu este mai „real” decât harta de pe telefonul tău care îți arattă drumul pe care mergi.
Compatriotul lui Bergson din secolul al XIX-lea, Paul Janet, a susținut că mărimea unei unități de timp este în primul rând o funcție a vârstei deoarece percepția unei persoane asupra timpului depinde de cât timp a experimentat ea însăși. Cu alte cuvinte, timpul se accelerează cu adevărat pe măsură ce îmbătrânești.
În 2017, un grup de psihologi care au lucrat pe baza estimărilor pe care oamenii le-au dat despre modul în care percep trecerea timpului la diferite vârste au arătat că majoritatea dintre noi experimentăm acest sentiment de accelerare. Mulți cercetători cred că percepția timpului se schimbă într-un mod logaritmic, iar unii specialiști în științe sociale au găsit dovezi care susțin această idee:
Într-un experiment din 2009, participanții la studiu au raportat că următoarele trei luni li s-au părut în acel moment ca trei luni, în timp ce atunci când li s-a cerut să contemple o perioadă de 36 de luni în viitor, aceasta s-a simțit ca mai puțin de 6 luni în termenii de astăzi.
Ritmul circadian influențează trecerea timpului
Vârsta nu este singurul motiv pentru care timpul experimentat ar putea fi comprimat. Un altul îl reprezintă ritmurile circadiene.
În 1972, exploratorul francez Michel Siffre a petrecut 6 luni într-o peșteră subterană din Texas, trăind în absența completă a luminii naturale, a ceasului și a calendarului. Treptat, „zilele” sale – perioade câmnd a fost treaz și adormit – au început să se întindă, uneori până la 48 de ore. Când a ieșit, credea că fusese în peșteră doar 2-3 luni.
Dacă vă chinuiți să adormiți noaptea, percepția asupra timpului ar putea fi o versiune mai puțin extremă a lui Siffre. Cercetătorii au descoperit că unii oameni au un ritm circadian natural de peste 24 de ore, ceea ce înseamnă că zilele par puțin prea scurte. Dacă ați locui într-o peșteră, viața ar avea mai puține zile decât cele măsurate în blocuri standard de 24 de ore.
Timpul zboară când te distrezi
Percepția timpului se accelerează nu doar odată cu vârsta și ritmurile circadiene; se poate accelera – sau încetini – în funcție de ceea ce experimentați la un moment dat. Acest fenomen se numește tahipsihie .
Neurologii au demonstrat prin experimente cu șoareci că atunci când nivelurile de dopamină sunt ridicate din cauza entuziasmului și a implicării, timpul trece mai repede în creier; când dopamina este deprimată din cauza plictiselii sau a anxietății, timpul trece mai încet. Cu alte cuvinte, timpul chiar zboară când te distrezi.
O formă extremă de tahipsihie implică faptul că timpul pare să înghețe – câteva momente par minute sau ore, iar tu ți le amintești clar ani de zile după aceea. Aceasta poate fi o experiență pozitivă, cum ar fi o plimbare de 10 secunde cu un roller coaster, sau negativă, cum ar fi un accident de mașină pe care creierul tău îl procesează în mișcare ultra-lentă. O ipoteză pentru acest fenomen tahipsihic este că, în timpul acestor momente extrem de intense, acumulezi amintiri foarte dens în creier, ceea ce face ca experiența unui moment să pară că durează neobișnuit de mult timp.
Toată filosofia și cercetarea timpului experimentat duc la această ironie amară: Cu cât te distrezi mai mult, mai ales în a doua jumătate a vieții, cu atât timpul trece mai repede.
Deci, cum poți modifica acest efect și să trăiești, subiectiv vorbind, mai mult? Un răspuns este să petreci mai mult timp bătând din picior nerăbdător la coada de la magazin, mai ales cu cât îmbătrânești. De asemenea, asigură-te că vei avea multe accidente de mașină!
Strategii pentru un timp mai valoros
Dacă strategiile de plictiseală sau traumă nu ți se potrivesc, și nu sunt recomandate, iată câteva modalități mai bune de a obține o valoare mai mare din timpul tău.
1. Sensul este mai presus de distracție
Un principiu important al maximizării timpului este memoria, așa cum sugerează exemplul accidentului: Cu cât amintirile tale dintr-o experiență sunt mai dense, cu atât pare că durează mai mult în acel moment ,și cu atât ți-o amintești mai bine mai târziu, în toate detaliile sale bogate și imprimate.
Nu trebuie să lași acest lucru la voia întâmplării – și mai ales nu unui accident. Cercetările sugerează că memoria ta este îmbunătățită de activități semnificative, evocatoare emoțional, ceea ce implică faptul că o viață cu adevărat lungă favorizează căutarea unui sens profund în detrimentul simplei distracții.
2. Savurează momentele
O parte a căutării sensului vieții este să fii strategic în alegerea activităților și a partenerilor. Dar o altă parte a sarcinii necesită să fii hotărât și prezent în viața ta. Arta de a savura viața, psihologii o definesc ca fiind „capacitatea de a acorda atenție, de a aprecia și de a spori experiențele pozitive”. Aceasta înseamnă să acorzi atenție deplină la ceea ce faci acum, în loc să te gândești la ce ar putea urma.
3. Evită rutina
Unora le place o navetă previzibilă la serviciu și să vadă aceleași oameni și lucruri în fiecare zi. Însă noutatea constantă are avantajul de a oferi amintiri mai dense și, prin urmare, senzația unei vieți mai lungi.
Cercetătorii au efectuat experimente care arată că atunci când oamenii se ocupă de activități familiare, timpul trece mai repede, în timp ce experiențele nefamiliare încetinesc timpul. Rutinele te pun pe pilot automat, iar asta face ca savurarea să fie dificilă și recompensele incerte.
„Memento mori”
Cel mai important principiu în gestionarea corectă a timpului nu este cât de mult timp ai la dispoziție sau cât timp îl puteți prelungi, ci cum folosiți fiecare moment al lui. Avem tendința să ne comportăm ca și cum viețile noastre ar continua la nesfârșit, așa că pierdem timpul cu activități banale (derularea) sau participăm la unele neproductive (ședințele).
Aceasta nu este o problemă nouă. Filosofii stoici din antichitate au recunoscut-o bine, motiv pentru care au folosit zicala „memento mori” („amintește-ți că vei muri”) pentru a-și ghida meditațiile. Concentrându-te asupra neființei, susțineau ei, vei aprecia mai pe deplin existența. Această con;ientizare, indiferent dacă viața ta trece repede sau încet, te va ajuta să-ți folosești mai bine timpul, potrivit