În 2026, România nu doar produce energie: România explodează în miliarde, transformându-și câmpurile, porturile și munții într-un adevărat laborator al viitorului verde. Conform celor mai recente date Victa, în ultimele 12 luni s-au derulat 2.234 de proiecte energetice și electrice, cu o valoare cumulată fabuloasă de 140,74 miliarde lei. Din păcate, iar Iașul rămâne în umbră, martor modest al spectacolelor miliardelor.
Sute de șantiere, turbine eoliene care străpung cerul, parcuri fotovoltaice și centrale futuriste apar pe harta României. Țara trăiește o revoluție energetică fără precedent.
Județele miliardare: Dolj, Constanța, Bihor
În județul Dolj, câmpurile se transformă în parcuri fotovoltaice și turbine eoliene care luminează literalmente viitorul. Investiții private de zeci de miliarde de lei fac din Dolj un simbol al tranziției verzi.
Constanța a devenit portul strategic al turbinei offshore. Aici, România conectează energia sa direct la piața europeană, iar milioane de MW vor fi livrate către viitorul energetic continental.
Și la Bihor s-a dezvoltat o combinație perfectă între hidro, eolian și proiecte mixte public-private. Inovația conviețuiește aici cu tradiția, iar fiecare investiție se traduce în locuri de muncă, dezvoltare locală și tehnologie de ultimă generație.
La Iași, doar câteva proiecte publice și private, în valoare de câteva zeci de milioane de lei. În fața miliardelor care transformă Doljul sau Constanța, Iașul pare un spectator liniștit, fără ecou economic major.
Privatul domină scena, statul veghează
Sectorul privat este adevăratul motor: 1.511 proiecte, în valoare de 108,34 miliarde lei, dominând piața și atrăgând capitaluri uriașe. Statul, prin 592 proiecte publice, se concentrează pe infrastructura critică, modernizarea rețelelor și siguranța alimentării.
Iașul, cu câteva proiecte locale, rămâne în coada tranziției energetice, fără să participe la avalanșa de miliarde care zguduie țara.
Dobrogea vibrează sub turbinele eoliene offshore, acoperind marea cu umbre gigantice. Timiș și Arad devin epicentrele hidrogenului verde, iar Maramureș și Sălaj se îmbracă în verde prin centrale pe biomasă integrate cu agricultura locală.
Iașul, din nou, se mulțumește cu câteva proiecte modeste – modernizări de rețele, centrale mici și inițiative publice limitate.
Rețeaua tradițională, reinventată
Pe lângă verdele regenerabil, România modernizează clasicul: linii de înaltă tensiune, stații de transformare și centrale tradiționale sunt digitalizate, automatizate și conectate la marile hub-uri energetice. Transelectrica și Ministerul Energiei investesc masiv, pregătind România să devină hub energetic regional.
Iașul, în schimb, doar urmărește cum miliardele trec prin țară, fără să-i atingă direct economia. În timp ce Dobrogea, Doljul și Bihor scriu istorie energetică, Iașul se bazează pe proiecte locale, fără ecouri spectaculoase.
140 de miliarde de lei în doar un an transformă România într-un gigant energetic. Fiecare proiect creează locuri de muncă, dezvoltă tehnologii, dinamizează transporturi și construcții. Din păcate, Iașul rămâne un martor modest, cu doar câteva proiecte mici, fără impact major economic.
Daniel BACIU