Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de mortalitate oncologică în România și a doua ca frecvență, cu circa 12.000 de cazuri noi diagnosticate anual, cele mai multe fiind depistate în fază finală.
Studii recente arată date alarmante: incidenţa cazurilor de cancer pulmonar a fost în creştere în ultimii 5 ani și, potrivit medicilor, va continua să crească în următorul deceniu.
Reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) atrag atenția că, deși în ultimul an au fost introduse servicii medicale noi pentru a scurta traseul pacientului de la suspiciune la tratament, atât pentru persoanele asigurate, cât și pentru neasigurați, aceste servicii sunt încă insuficient cunoscute chiar de către mulți medici.
Conform celor mai recente date publicate de The Global Cancer Observatory (GCO), în România,
este al doilea cel mai frecvent cancer la bărbați și al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la femei.
Pe ambele sexe, în anul 2022, s-au înregistrat 11.716 cazuri noi, iar 10.530 de persoane au decedat din cauza acestei afecțiuni maligne, arată Globocan 2022, iar cercetări recente, realizate în țara noastră, relevă o creștere semnificativă a incidenței, în ultimii doi ani.
În contextul în care, în prezent, cele mai multe cazuri sunt depistate în faze avansate ale bolii, specialiștii atrag atenția că accesul la timp la servicii de testare și diagnosticare este esențial pentru a crește supraviețuirea.
În ultimul an, odată cu implementarea Planului național de prevenire și combatere a cancerului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a reglementat o serie de servicii noi dedicate testării și depistării precoce a cancerului pulmonar, astfel încât să fie scurtat traseul pacientului de la prevenție/suspiciunea de afecțiune oncologică până la tratament, spitalizare și reabilitare, spun reprezentanții CNAS.
„Am sesizat din numeroase petiții și întrebări pe care le primim la nivelul Casei Naționale de Asistări de Sănătate că nu numai pacienții nu își cunosc drepturile și traseul până la tratament în cel mai scurt timp, dar sunt și foarte mulți medici care nu cunosc aceste lucruri”, a precizat dr. Elisabeth Brumă, director Direcția Reglementări și Norme de Contractare din cadrul CNAS, care a punctat noutățile, ieri, într-un webinar.
Consultații de prevenție și pentru neasigurați
Potrivit acesteia, toate persoanele, indiferent că sunt asigurate sau nu, pentru orice problemă medicală (cu unele excepții, precum urgențele medico-chirurgicale) trebuie să se adreseze medicului de familie.
Prin modificările făcute asupra Contractului Cadru, atât pachetul de bază, cât și pachetul minimal în asistența medicală primară cuprind consultațiile de prevenție, care se acordă persoanelor fără simptome de boală, de către medicul de familie, anual.
În urma acestei consultații, medicii de familie pot elibera bilete de trimitere cu completarea câmpului corespunzător prevenţiei, doar pentru investigaţiile paraclinice apreciate a fi necesare, corespunzătoare grupelor de vârstă şi sexului.
„Atât persoanele asigurate, cât și cele neasigurate beneficiază anual de consultații de prevenție finalizate cu completarea riscogramei pentru grupa de vârstă și sex corespunzătoare, iar investigațiile care se recomandă printr-un bilet de trimitere către investigații paraclinice de tip special, notat cu PREV, și un anumit număr, în funcție de grupa de vârstă în care se încadrează persoana respective, se decontează la nivel realizat tocmai pentru ca pacientul să primească într-un timp cât mai scurt aceste investigații. Deci nu poate fi acceptată o replică pe care am auzit-o de la unii furnizori că «nu mai sunt fonduri»”, a subliniat dr. Brumă.
„De asemenea, tot medicul de familie poate să efectueze o spirometrie în cazul cabinetelor care au, bineînțeles, dotarea corespunzătoare și tot medicul de familie poate acorda și consultații lunare pentru monitorizarea afecțiunilor cronice la cabinet sau la distanță, chiar și la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile”, a adăugat medicul.
Casele de asigurări de sănătate decontează la nivel „realizat” atât investigațiile de prevenție (pe care medicul de familie bifează căsuța PREV corespunzătoare), cât și investigațiile pentru persoanele cu suspiciune de afecţiune oncologică (pe care medicul de familie sau medicul de specialitate din ambulatoriul clinic bifează căsuța SO), precizează reprezentanții CNAS.
Analizele și investigațiile pentru suspiciune oncologică, decontate în afara contractului
În cazul unor simptome de alarmă – precum tuse, dispnee, disfagie, disfonie, wheezing, hemoptizie, adenopatii cervicale/ supravlaviculare, scădere ponderală, durere toracică -, tot la medicul de familie trebuie mers, iar în urma consultației acesta poate recomanda consultație la medic specialist în ambulatoriul de specialitate și/sau investigații paraclinice uzuale.
Important de știut este că investigațiile efectuate în baza biletelor de trimitere pentru servicii paraclinice, pe care medicul trimițător a marcat faptul că acestea se recomandă pentru o suspiciune oncologică (SO), se decontează de către casele de asigurări de sănătate în afara valorii de contract, atât pentru persoanele asigurate (cu încadrare în sumele aprobate în bugetul FNUASS pentru Planul naţional pentru prevenirea şi combaterea cancerului), cât și pentru persoanele neasigurate (prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate).
Pacienții cu suspiciune de cancer nu trebuie amânați din pricina lipsei fondurilor
Prin urmare, un pacient cu suspiciune de cancer nu ar trebui amânat de niciun furnizor de servicii medicale paraclinice.
„La nivelul ambulatoriului de specialitate, pentru specialități clinice a fost introdus de la 1 iulie un pachet nou de servicii medicale pentru persoanele neasigurate, care cuprinde două consultații pe trimestru pe persoană, consultații pentru depistarea afecțiunii oncologice.
Pacientul se prezintă la prima consultație în ambulatoriu cu bilet de trimitere de la medicul de familie pe care este notat SO, pentru că vine cu o suspiciune de afecțiune oncologică, iar la a doua consultație nu este nevoie de alt bilet.
Medicul de specialitate ce face? Poate, la rândul lui, să trimită către alt medic specialist dacă simte că competențele lui sunt depășite. Poate trimite către investigații paraclinice în ambulatoriu, dacă are nevoie de acestea ca să pună un diagnostic sau pentru spitalizare de zi”, a explicat reprezentanta CNAS.
De asemenea, este important de știut că pacienții neasigurați, odată ce sunt diagnosticați cu cancer și intră în Programul Național de Oncologie devin asigurați.
Pacienții asigurați (inclusiv neasigurații diagnosticați cu cancer) pot fi internați în regim de spitalizare continuă, dacă medicul curant consideră necesar acest lucru, fără a exista o limită privind numărul de zile sau numărul de internări ce pot fi decontate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
În prezent, pentru cancerul pulmonar nu există o metodologie de screening aprobată prin ordin al ministrului sănătății, așa cum există, de exemplu, pentru cancerul de col uterin, cancerul mamar sau de colon. Tocmai de aceea, în multe cazuri, pacienții se prezintă pentru prima dată la medic cu „simptome determinate de complicații, precum: hemoptizie masivă, fractură pe os patologic, insuficiență respiratorie acută, sindrom de venă cavă, convulsii, afectare neurologică”.
Cu toate că incidența cancerului în România se situează ușor sub media Uniunii Europene, mortalitatea prin cancer este cu 7% mai mare decât media UE, iar această tendință a mortalității s-a menținut constantă pe parcursul ultimilor zece ani. „Cancerul pulmonar se menține drept primă cauză de deces prin cancer, cu o rată de mortalitate care a crescut cu aproape 11% comparativ cu anul 2000”, conform Profilului de țară privind cancerul 2023, publicat de INSP.
Incidența a crescut semnificativ în ultimii 5 ani
Un studiu realizat recent de Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeş” din Timişoara, în colaborare cu Universitatea Politehnică din același oraș, a scos în evidență o situație gravă: incidenţa cazurilor de cancer pulmonar a fost în creştere în ultimii 5 ani. Mai grav decât atât, două treimi din cazurile diagnosticate la acest spital au fost depistate în formă finală.
Studiul unic în România, realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale, pe un eșantion de 4.206 pacienți tratați la Spitalul Victor Babeș în ultimii 12 ani, a arătat că, în ultimii 5 ani, incidența cazurilor a crescut cu circa 80%, iar în ultimii doi ani, numărul cazurilor diagnosticate la această unitate medicală s-a dublat. Mai mult, medicii spun că încă nu s-a atins apogeul, care va fi atins în 10 ani.
Foarte mulți dintre cei care au fost diagnosticați la Spitalul Victor Babeș din Timișoara au ajuns la medic abia când boala era în fază finală, atunci când cancerul nu mai răspunde la tratament, iar pacientul ajunge, practic, direct în faza de paliație.
Medicii atrag atenția că persoanele „la risc” – adică fumătorii și cei care trăiesc în medii poluate – trebuie să se prezinte anual la medic și să facă investigațiile necesare, astfel încât boala să fie diagnosticată cât mai devreme.