La aproape opt ani de la apariția primelor cazuri de pestă porcină africană (PPA), România nu reușește să scape de acest virus care a distrus o mare parte din fermele de creștere și îngrășare a porcilor.
Anul trecut au fost confirmate peste 215 focare la porcii domestici și 258 la porcii mistreți, iar în 2025 au fost confirmate deja primele focare. Sumele alocate pentru despăgubirea proprietarilor ale căror animale au fost sacrificate se apropie de 100 de milioane de lei. De anul acesta însă ministrul Agriculturii, Daniel Barbu spune că într-o fermă în care au fost depistați porci infectați cu virusul PPA nu va mai fi sacrificat întreg efectivul de animale în cazul în care se dovedește că nu toate animalele sunt afectate. Dacă tot nu reușim să scăpăm de PPA, măcar ne-am ales anul trecut cu pesta rumegătoarelor, iar un pericol, numit febră aftoasă la rumegătoare (Foot-and-Mouth Disease – FMD), a apărut în Europa.
În prima săptămână a lunii ianuarie a fost confirmat un focar de pestă porcină africană la o fermă comercială din județul Constanța, parte a grupului danez Premium Porc Group. Este vorba despre una dintre cele mai mari ferme de reproducție din țară, care are un efectiv de circa 50.000 de suine. Aici se produc anual aproximativ 230.000 de purcei care ulterior sunt transferați în fermele de creștere și îngrășare. Până în prezent aici au fost eutanasiate câteva mii de animale, iar până la final vor fi sacrificate toate. De asemenea, în județul Timiș au fost depistați mai mulți porci mistreți morți din cauza pestei.
1,8 milioane de porci au fost sacrificați în România din cauza pestei porcine africane
„După cum ați observat și dv., noi și sârbii avem astăzi cele mai multe focare la porcii domestici, dar cu diferența că ei nu au avut acces la fondurile europene pentru despăgubiri. La noi, 85% din despăgubirile acordate proprietarilor ale căror animale au fost sacrificate au provenit din fonduri europene. Mă tem însă că și noi am ajuns la final cu această finanțare europeană. Ne îndepărtăm de acest sprijin pentru că în ultimii ani au avut loc mai multe misiuni de audit care au trasat autorităților ce măsuri trebuie să aplice pentru a combate virusul. Trebuie spus apăsat că autoritățile însă nu și-au făcut treaba. Trebuiau să țină sub control transporturile de animale, să supraveghere transporturile cu 2-3 porci între localități, această din urmă temă fiind ignorată total.
Ioan Ladoși, președintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România
2024, anul în care ne-am luptat și cu pesta micilor rumegătoare
În data de 19 iulie 2024 a fost confirmat primul focar de pesta micilor rumegătoare din România. Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) a confirmat prezenţa virusului în probele prelevate de la oile dintr-o fermă comercială, cu un efectiv de 49.091 de oi, din localitatea Baia, judeţul Tulcea. De la apariția bolii fuseseră sacrificate aproximativ 280.000 de animale. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), la începutul lunii octombrie, România mai avea şapte focare active de pesta rumegătoarelor mici în judeţul Timiş, dar astăzi sunt lichidate toate focarele în România.
Nu scăpăm nici de gripa aviară
Autoritățile sanitar veterinare europene au avertizat la sfârșitul anului trecut asupra pericolului răspândirii gripei aviare, după ce au fost raportate focare în 30 de țări, inclusiv în țara noastră. „Deși continuă să nu existe dovezi ale răspândirii gripei aviare de la om la om, noi focare la păsări sălbatice și domestice au fost raportate în Europa și în întreaga lume între septembrie și decembrie 2024”, arată ale ultimului raport EFSA de monitorizare a gripei aviare, realizat împreună cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și cu laboratorul de referință al UE (EURL). Gripa înalt patogenă H5N1, cunoscută sub denumirea de „gripă aviară”, a dus la moartea a sute de milioane de păsări la nivel global în ultimii ani. Ultimul focar de gripă aviară a fost depistat în țara noastră în luna octombrie a anului trecut, în satul Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
Febră aftoasă a reapărut în Germania
La începutul lunii, Germania a raportat primul caz de febră aftoasă (Foot-and-Mouth Disease – FMD) din ultimele patru decenii, după ce virusul a fost detectat la o turmă de bivoli de apă din districtul Märkisch Oderland, Brandenburg. Confirmarea oficială a fost făcută de Institutul Friedrich Loeffler, laboratorul național de referință pentru febra aftoasă. Acest incident marchează prima reapariție a bolii în Germania din 1988. Febra aftoasă este o boală virală extrem de contagioasă care afectează rumegătoarele, provocând febră și leziuni sub formă de bășici pe membranele mucoase și în zona copitelor. Deși nu reprezintă un pericol direct pentru sănătatea umană, impactul economic asupra agriculturii și industriei alimentare poate fi devastator. Pentru a preveni apariția bolii și în țara noastră, Autoritatea Sanitar Veterinară a anunțat că a intensificat supravegherea transporturilor de animale din comerțul intracomunitar, inclusiv prin analiza posibilității suspendării acestora, iar operatorii economici care achiziționează bovine, porcine, ovine și caprine din Germania (Uniunea Europeană) sunt obligați să prenotifice Direcțiile Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene înainte de orice achiziție.
„Reapariția febrei aftoase, care în Europa nu mai apărut în ultimii 20-25 de ani, este însă ciudată. Intrăm în teoria conspirației. Acest virus este extrem de agresiv, cu o răspândire foarte rapidă. El nu a apărut de nicăieri. Virusul ăsta se ține în laborator pentru a se crea antidotul, vaccinul. Ancheta epidemiologică trebuie să stabilească cum a reapărut virusul”.
Claudiu Frânc, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine din România
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/sector-zootehnic-virusuri-pesta-porcina-africana-987275.html