Administrația publică din județul Constanța trece printr-o transformare radicală, marcată de o reducere masivă a aparatului birocratic. În cadrul unei ședințe de lucru convocate astăzi, 23 martie 2026, de prefectul Adrian-Teodor Picoiu, au fost trasate directivele finale pentru aplicareaOrdonanței de Urgență 7/2026 , act normativ care forțează unitățile administrativ-teritoriale (UAT) să își recalibreze schemele de personal.
Cifrele oficiale indică o „chirurgie” instituțională fără precedent: de la un total de 5.344 de posturi în sistemul extins anul trecut, județul trebuie să ajungă la un plafon de maximum 4.022 de funcții în 2026. Această scădere de peste 25% vizează nu doar posturile vacante, ci și restructurări directe în aparatele de specialitate ale primarilor, în Poliția Locală și în echipele dedicate fondurilor europene. Cu un termen limită fixat pentru 16 aprilie, edilii din Constanța, Medgidia, Mangalia și celelalte localități constănțene sunt obligați să aleagă între tăieri de personal sau reducerea drastică a cheltuielilor salariale pentru a se încadra în noile limite legale.
Reorganizarea impusă de noul cadru legislativ vizează o reducere masivă a schemei de personal în administrația publică locală, după cum urmează:
Reconfigurarea ierarhiei administrative (Cifrele mari)
La nivelul întregului județ, asistăm la o „dietă” administrativă forțată. Diferența dintre ceea ce era permis în 2025 și noul plafon din 2026 este drastică:
Analiza pe categorii de UAT-uri (Cazul fiecărei primării)
Conform tabelului tău, impactul este diferit în funcție de rangul localității:
Municipiile: Constanța, Medgidia și Mangalia în proces de „chirurgie”
Cele trei municipii ale județului pierd, împreună, peste400 de posturi , cea mai mare presiune fiind pe aparatele de specialitate ale primarilor.
Orașele Județului: Năvodari și Techirghiol, cele mai afectate
Orașele din județ nu sunt scutite de rigorile OUG 7/2026, unele dintre ele fiind nevoite să renunțe la procente importante din personalul care deservește populația.
Explicația celor 3 Modalități „în teren”
Secretarii generali ai UAT-urilor trebuie să aleagă până pe16 aprilie 2026 una dintre aceste căi:
O analiză atentă a datelor arată că primarii au încercat să protejeze pe cât posibilServiciile de Evidență a Persoanei (SPCLEP) . În aproape toate municipiile și orașele (Constanța, Mangalia, Medgidia, Eforie, Năvodari etc.), numărul de posturi de la „Buletine” a rămascu cel din 2025. Mesajul este clar: deși birocrația internă se reduce, serviciile esențiale de identitate pentru cetățeni trebuie să rămână funcționale.
Ce se întâmplă cu posturile „speciale”?
OUG 7/2026 este foarte clară în privința anumitor categorii care până acum erau „protejate”:
Consiliul Județean Constanța (CJC): O „dietă” de 238 de posturi
Administrația județeană, condusă de Florin Mitroi, este una dintre cele mai afectate entități. De la o schemă totală de853 de posturi în 2025, CJC trebuie să ajungă la615 posturi în 2026.
Concluzia pentru județul Constanța
Până la termenul de16 aprilie 2026 , fiecare UAT va trebui să prezinte oNotă Justificativă . Din datele tale, reiese că județul Constanța va „slăbi” administrativ cu peste1.300 de posturi . Aceasta nu este doar o cifră, ci o restructurare a modului în care cetățeanul interacționează cu statul: mai puțini funcționari, probabil mai multă digitalizare forțată și o responsabilitate uriașă pe umerii celor 2.706 angajați rămași în aparatele de specialitate.Cele mai multe orașe mari vor oscila întreModalitatea 1 (protejarea a 80% din posturile ocupate în primărie) șiModalitatea 3 (reducerea cheltuielilor salariale globale). Însă, cifrele de mai sus reprezintă „plafonul de siguranță” comunicat de Prefectură, pe care nicio organigramă nu îl poate depăși.
Forma finală a acestor organigrame va fi „oglinda” capacității fiecărui primar de a gestiona resursele umane în condiții de criză financiară.