România nu a luat aproape nicio măsură reală pentru a gestiona criza generată de scumpirea combustibililor, deși are cel mai mare preț la motorină și al doilea cel mai mare preț la benzină raportate la puterea de cumpărare, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Acesta arată că singura măsură concretă adoptată până acum este compensarea de 20 de bani pe litru acordată transportatorilor, în condițiile în care prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei pe litru de la începutul anului.
Chisăliță afirmă că documentul apărut recent în spațiul public, intitulat „Măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”, nu reprezintă în realitate un plan.
„În realitate, concluzia generală este simplă: acest ‘Plan’ nu este, de fapt, un plan. Este doar o succesiune de idei, fără scenarii de lucru, fără măsuri concrete, fără responsabili desemnați, fără surse de finanțare, fără evaluări de impact și fără mecanisme clare de aplicare”, afirmă specialistul în energie.
Analistul atrage atenția și asupra stocurilor strategice de petrol și produse petroliere, menționate în document. Potrivit acestuia, România ar avea stocuri care ar putea acoperi consumul intern pentru aproximativ 45 de zile pe teritoriul național și încă 45 de zile din stocuri menținute în afara țării.
Chisăliță spune însă că este esențial să se știe unde sunt localizate aceste stocuri externe și în cât timp pot ajunge în România dacă este nevoie de ele.
În același timp, datele Institutului Național de Statistică arată că, în 2025, aproximativ 26% din motorina importată de România provenea din Orientul Mijlociu. În cazul blocării Strâmtorii Ormuz, această cantitate nu ar mai putea ajunge în țară.
Analiza menționează și ideea deschiderii rafinăriei Petrotel, pe care specialistul o consideră dificil de explicat în contextul actual, având în vedere sancțiunile europene asupra țițeiului rusesc și deficitul global de petrol.
Una dintre propunerile incluse în document este stabilirea, pentru o perioadă de o lună, a unui preț maxim de vânzare de 8,86 lei pe litru pentru motorină și 8,41 lei pe litru pentru benzină. Chisăliță consideră însă că o astfel de măsură este nerealistă.
Potrivit estimărilor AEI, în aproximativ două săptămâni prețul motorinei ar putea ajunge la 10 lei pe litru, pe fondul importurilor realizate la prețuri mai mari din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
În aceste condiții, comercianții ar fi obligați să cumpere combustibil scump și să îl vândă mai ieftin, ceea ce ar putea duce la oprirea importurilor și, ulterior, la penurie.
„În astfel de condiții, prețurile pot fi plafonate pe hârtie, dar carburanții nu pot fi obligați să apară în benzinării”, avertizează specialistul.
Potrivit acestuia, lipsa importurilor ar putea duce la apariția unei penurii de motorină în aproximativ două săptămâni, iar în cazul benzinei în circa patru săptămâni.
De asemenea, analistul consideră că alte măsuri menționate în document, precum limitarea exporturilor sau reducerea accizelor, sunt formulate vag sau greu de aplicat în actualul cadru juridic și bugetar.
În concluzie, Dumitru Chisăliță afirmă că propunerile prezentate au mai degrabă un caracter populist și nu indică o strategie reală pentru reducerea impactului creșterii prețurilor combustibililor asupra populației.