25 aprilie 2025, 08:00
Rusia este în continuare prezentă în campania electorală prezidenţială din România, unde susţine activ candidaţi extremişti prin propagandă conspiraţionistă şi răspândirea fricilor, afirmă Ileana Racheru, expertă în spaţiul ex-sovietic şi în dezinformare, într-un interviu acordat News.ro. Prin instalarea unui preşedinte extremist la Cotroceni, Rusia are trei obiective principale pe care speră să le atingă, explică interlocutoarea: a) ţara noastră să oprească sprijinul pentru Republica Moldova, b) să oprească sprijinul pentru Ucraina, c) să vulnerabilizeze flancul estic al NATO. Adiţional, Kremlinul urmăreşte câştigarea unui nou pion în UE, după Orban la Budapesta şi Fico la Bratislava, pentru a slăbi din interior această organizaţie.
Interesantă este paralela pe care experta o face între România şi Republica Moldova. Se remarcă o metodologie similară folosită de Rusia în cele două ţări, părând că Moscova experimentează mai întâi anumite modele în Moldova înainte de a le replica în România.
Ileana Racheru arată cum mai mulţi politicieni pro-ruşi din Moldova – mulţi dintre ei consiliaţi chiar de specialişti FSB – s-au convertit în ultimii ani în adepţi pro-europeni. Aceşti oameni proveniţi din Partidul Socialiştilor şi Partidul Comuniştilor, ambele controlate de Rusia, au înfiinţat noi formaţiuni politice autodeclarate pro-europene, dar care insistă pe apărarea valorilor tradiţionale, ortodoxie, familie, neutralitatea ţării, normalizarea relaţiilor cu Rusia etc. În acelaşi timp, toată lumea critică intenţia preşedintei Maia Sandu şi a partidului de guvernare PAS de a majora la 1% din PIB bugetul Armatei.
Pentru ca paralela cu România să meargă şi mai departe, Ileana Racheru relatează că, înainte ca ţara noastră să trăiască şocul absolut de la alegerile din 24 noiembrie 2024, minunea candidaţilor-surpriză care câştigă fără să fi auzit cineva de ei înainte s-a produs în Moldova. Sunt invocate exemplele actualei başcane a Găgăuziei, Evghenia Guţul – despre care, după victorie, câteva zile absolut nimeni din presă nu a reuşit să găsească informaţii, pentru a afla cine era şi de unde venea – alegerile pentru Primăria din oraşele Bălţi şi Orhei. După succesul din aceste poligoane de încercare, experimentul pare să fi fost mutat, câteva luni mai târziu, în România.
Un alt element care atrage atenţia este acela că Rusia, prin comunicatul emis de SVR (agenţia de spionaj extern) în privinţa alegerilor prezidenţiale din România, a inclus ţara noastră într-o categorie din care până acum făceau parte doar statele ex-sovietice, pe care Kremlinul le consideră ca fiind de drept în sfera sa de influenţă. Până acum, serviciile secrete ruseşti n-au emis niciodată comunicate despre alegerile interne din ţări membre UE. România e prima şi singura ţară unde au făcut acest gest rezervat, până de curând, Moldovei, Ucrainei şi altor ţări care au făcut parte din imperiul sovietic.
Mai jos, interviul pe care Ileana Racheru, expertă în spaţiul ex-sovietic, l-a acordat pentru News.ro:
„Există un alt fel de similitudine în ceea ce priveşte Republica Moldova şi România, şi anume candidatul-surpriză la alegeri“
Matei Udrea: Doamnă Ileana Racheru, vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. Ştiu că dumneavoastră urmăriţi de multă vreme Rusia şi campaniile de dezinformare şi manipulare pe care le execută împotriva altor state. Aş fi curios ce observaţii personale aţi făcut în ceea ce priveşte campania electorală pentru alegerile de astă-iarnă şi cea care se desfăşoară acum în România, comparativ cu alte operaţiuni pe care le-a mai făcut Rusia în alte ţări.
Ileana Racheru:
Prima chestiune este faptul că Rusia mizează foarte mult pe frică, pe inducerea unei frici de ceva. De exemplu, acum atât în România, cât şi în Republica Moldova, frica principală este de război. A doua chestiune invocată este că România n-ar mai fi suficient de suverană, poporul român nu-şi mai exercită suveranitatea şi că suntem colonia Occidentului. A treia chestiune ar fi legată de faptul că tradiţiile româneşti care ar avea rădăcini profunde şi s-ar revendica din ortodoxie sunt reprimate de către Occident, care nu le respectă, şi nici de politicienii de la Bucureşti, de instituţii, care n-ar face altceva decât să implementeze agenda Bruxelles-ului. Bruxelles-ul despre care se afirmă nu este reprezentativ pentru că acolo nu decid instituţiile europene şi persoanele care sunt trimise să reprezinte statele membre, ci nişte birocraţi. Deci, frica este o temă centrală. Frica am văzut-o deja instrumentalizată în foarte multe campanii electorale din Republica Moldova. Era frica că Republica Moldova va fi cumva anexată de România prin unire şi va dispărea ca stat – dar unirea era prezentată ca o anexiune. Asta însemna, se spunea, că etnicii ruşi din Republica Moldova nu vor mai putea să vorbească limba rusă, de exemplu. O altă frică era teama că Rusia ar putea să pedepsească Republica Moldova dacă aceasta va avea o opţiune electorală pro-occidentală. Mai e frica de sărăcie, pe care o văd şi la noi. Sau de faptul că lucrurile nu merg aşa cum ar trebui să meargă în instituţii şi, în general, în tot ceea ce priveşte, să spunem, buna guvernare. Şi o teamă de faptul că va fi şi mai rău decât este acum, deşi dacă stăm bine să ne gândim, în România cred că n-a fost niciodată mai bine ca acum, economic.
Matei Udrea: Da, acesta e un paradox că prinde acest narativ conform căruia o ducem foarte rău din cauza UE, când de fapt românii n-au avut niciodată un nivel de trai atât de ridicat.
Da, este un paradox! Dar în Republica Moldova, da, situaţia putea fi şi mai rea la momentul diverselor campanii electorale. Şi ceea ce mi se pare iarăşi notabil este bombardamentul cu informaţii false! Practic, devine greu să găseşti o informaţie verificată, care este adevărată, pentru că oamenii sunt absolut invadaţi de propaganda pro-rusă preluată, bineînţeles, într-o anumită măsură, în discursul politic local. Oamenilor le este foarte greu să mai găsească informaţii adevărate.
„Nu-mi amintesc să mai fi existat astfel de comunicate ale Rusiei cu privire la alegerile din state membre UE, aşa cum a fost cel despre România! Doar în spaţiul ex-sovietic erau o normalitate“
Matei Udrea: Aş vrea să aflu părerea dumneavoastră despre un moment destul de bizar, acela în care SVR, serviciul de informaţii externe al Rusiei, a emis comunicatul în privinţa lui Călin Georgescu. S-a mai întâmplat aşa ceva de când urmăriţi dumneavoastră spaţiul acesta ex-sovietic, ca serviciile secrete ruseşti să emită comunicate despre candidaţii din alte ţări în campaniile electorale?
Da, în cazul Republicii Moldova n-ar fi nicio noutate! Absolut în continuu au emis comunicate. Nu neapărat SVR, cât Ministerul de Externe al Rusiei. Dar, până la urmă, putem să îi considerăm ca fiind pe aceeaşi grilă.
Matei Udrea: Serviciile secrete erau mai discrete. FSB, SVR, GRU nu prea dau comunicate şi nici serviciile din altă ţară nu ştiu să dea comunicate despre campaniile electorale din alte state.
În ceea ce priveşte Republica Moldova, emiterea de comunicate era constantă, până la urmă, în Federaţia Rusă. Adică tot felul de instituţii dădeau diverse comunicate destul de urâte la adresa unor candidaţi. Inclusiv Vladimir Putin s-a exprimat în alte situaţii. În acelaşi timp, şi Ucraina este evident ţinta unor comunicate extrem de agresive. Chestiunea nouă ţine mai mult de faptul că nu-mi amintesc să fi existat astfel de comunicate cu privire la state din Uniunea Europeană! Doar în spaţiul ex-sovietic erau o normalitate.
Matei Udrea: Exact! Ce semnificaţie aţi dat dumneavoastră acestui comunicat dat de SVR?
Aş zice că, pe de o parte, totuşi, serviciile ruseşti nu sunt atât de ignorante cu privire la modul în care Rusia este percepută de majoritatea populaţiei din România, şi anume în mod negativ. Şi m-am gândit prima oară că a fost un fel de dezicere de Călin Georgescu. În momentul în care serviciile secrete din Rusia îi iau apărarea, este clar că personajul respectiv este cumva pe lista neagră în opţiunile electorale ale acestei ţări.
Matei Udrea: Tras pe linie moartă.
Da. Pe de altă parte, însă, dacă mă uit din nou la situaţia din Republica Moldova, au fost foarte multe ocazii şi acolo în care serviciile secrete ruseşti chiar s-au făcut de râs! Cu tot felul de agenţi trimişi în Chişinău care erau sub forma unor consultanţi politici, care ofereau consultanţă şi expertiză pentru diverşi candidaţi inclusiv pro-europeni, dar care evident că făceau jocul Federaţiei Ruse. Şi bineînţeles că au apărut informaţii în presă cu privire la persoanele respective, identitatea lor şi, în fine, structurile pentru care lucrau. Adică eu cred că ambele variante sunt valabile: e şi o chestiune de prostie, dar şi o indicaţie că Rusia s-a dezis de ceea ce am fi putut percepe ca fiind candidatul ei pe care îl susţinea la alegerile din România.
„Rusia ajută orice candidat despre care consideră că ar putea să îi facă jocurile sau să îi reprezinte interesele în momentul în care câştigă alegerile din România. Practic, Rusia lucrează cu oamenii locului şi îi alimentează, să spunem, doar prin propaganda“
Matei Udrea: Credeţi că Rusia are oameni înscrişi în actuala cursă prezidenţială din România?
Mă îndoiesc că Rusia ar fi pregătit un candidat pentru mult timp şi pentru competiţia electorală din România. Cred că, mai degrabă, Rusia a mizat pe altceva, şi anume a mizat pe propagandă foarte mult, pentru că ei cu propaganda ar atinge practic două state, atât România, cât şi Republica Moldova, având în vedere limba comună. Şi cred că Rusia ajută orice candidat despre care consideră că ar putea să îi facă jocurile sau să îi reprezinte interesele în momentul în care câştigă alegerile din România. Practic, Rusia lucrează cu oamenii locului şi îi alimentează, să spunem, doar prin propagandă. Contează pe X, Y sau Z.
Matei Udrea: Care ar putea să fie, din ce aţi observat dumneavoastră, scopurile Rusiei în intervenţiile pe care le realizează în diverse state? Fie că vorbim de România, de Moldova, de Ucraina…
Totuşi, să nu uităm că Rusia a sprijinit mişcări extremiste inclusiv din alte state europene. Ne uităm şi în Germania, şi în Franţa şi aşa mai departe. Însă în ceea ce priveşte România, cred că obiectivele Rusiei sunt mai multe. Pe de o parte, în situaţia în care – sper să nu se întâmple asta – alegerile prezidenţiale vor fi câştigate de un extremist, Rusia speră ca respectivul să pună sub semnul întrebării sau chiar să încheie colaborarea cu autorităţile ucrainene şi sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei. A doua chestiune ar fi ca România să nu mai ajute Republica Moldova şi a treia chestiune este vulnerabilizarea flancului estic al NATO, pentru că nu trebuie să uităm că România este stat de graniţă în NATO. Cred că, în acelaşi timp, Rusia are nevoie şi de un nou pion în cadrul Uniunii Europene, pe modelul Orban sau pe modelul Fico.
Matei Udrea: Interesant. De ce credeţi că statul român n-a reuşit să reacţioneze la timp? Sau, cel puţin, aşa a lăsat impresia. Totuşi, s-a ajuns la anularea alegerilor astă-iarnă, un eveniment neobişnuit.
Mi-e greu să răspund la această întrebare. Nu cunosc foarte bine chestiunea legată de instituţiile care se ocupă cu analiza de informaţii şi cu prevenirea unor situaţii în care ordinea constituţională este ameninţată.
„Rusia pregăteşte şi a lansat deja câteva proiecte politice în Moldova, dar pregăteşte şi societatea pentru alegerile parlamentare. Proiectele Rusiei: Inima Moldovei, Alternativa Proeuropeană. Ambele se declară pro-europene şi promovează valorile suveraniste“
Matei Udrea: În regulă. Ce pare să pregătească Rusia, ca imixtiune, pentru următoarele alegeri parlamentare din Moldova?
Da, e interesant. Spuneam că Rusia acum pregăteşte şi a lansat deja câteva proiecte politice, dar pregăteşte şi societatea pentru alegerile parlamentare. La sfârşitul anului trecut a fost lansat partidul republican Inima Moldovei de către Irina Vlah. Irina Vlah a fost başcană a Găgăuziei. A câştigat cele două mandate de başcană a Găgăuziei cu o platformă pro-rusă. Presa a scris că, bineînţeles, a beneficiat de sprijinul consultanţilor din FSB în campaniile electorale. În 2014 a susţinut şi s-a implicat direct în organizarea unui referendum pentru aderarea Găgăuziei la Uniunea Eurasiatică. Referendumul respectiv era total ilegal. Iar acum partidul Irinei Vlah este un partid pro-european, bineînţeles! Şi acest partid pro-european împrumută din retorica suveraniştilor, între ghilimele, europeni. Vorbeşte despre valori precum familia, credinţa, tradiţiile moldovenilor şi aşa mai departe. Irina Vlah a învăţat chiar şi limba română, că se pregăteşte pentru o carieră politică dincolo de Găgăuzia. A fost în Partidul Comuniştilor, în Partidul Socialiştilor, ambele partide pro-ruse. Cât timp a fost başcana Găgăuziei, bineînţeles că a profitat din plin de fondurile europene pentru modernizarea regiunii.
Matei Udrea: Vi se pare că poate să aibă priză la public un astfel de personaj?
Ea a candidat şi la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi acolo a obţinut 5%. Practic, Irina Vlah este partidul, ca să zic aşa.
Matei Udrea: Am mai întâlnit situaţii din astea şi în România.
Da. Al doilea proiect al Rusiei este mişcarea Alternativa Proeuropeană. Exact aşa se numeşte: Alternativa Proeuropeană. Din care fac parte partidul primarului Chişinăului, Ion Ceban, care se numea Mişcarea Alternativă Naţională, partidul lui Ion Chicu, Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, şi Congresul Civic al lui Marc Tcaciuc. Şi bineînţeles că în această formaţiune este şi Alexandr Stoianoglo, cel care a candidat din partea socialiştilor, partid pro-rus, la alegerile prezidenţiale de anul trecut. Acum este interesant să vă spun că Ion Ceban a fost la Partidul Comuniştilor şi apoi în Partidul Socialiştilor, ambele pro-ruse. Ulterior s-a făcut pro-european şi a făcut Mişcarea Alternativa Naţională.
Matei Udrea: Ceban e alt politician consiliat de FSB şi care ajunge pro-european…
Exact! Ion Chicu a fost şi premier, a fost şi consilierul preşedintelui pro-rus Dodon, a fost şi ministru al Finanţelor, a fost şi la Partidul Comuniştilor. Iar Marc Tcaciuc a fost ideolog al Partidului Comuniştilor, evident pro-rus. Tcaciuc urăşte România şi, din ce-mi amintesc, nici nu ştie limba română. Alexandr Stoianoglo a candidat anul trecut la Preşedinţie din partea Partidului Socialiştilor. Partidul Socialiştilor era pro-rus. La alegerile prezidenţiale, Stoianoglo devenise pro-european, iar acum e tot pro-european, chipurile. Ca valori, seamănă destul de mult cu Irina Vlah: credinţa ortodoxă de principiu – că oricum în Republica Moldova sunt vreo 95% ortodocşi –, familia, tradiţii şi tot aşa.
„Aceste partide aşa-zis pro-europene despre care am vorbit până acum au o agendă deosebit de interesantă, vântură neutralitatea Moldovei invocă suveranitatea Republicii Moldova şi integrarea europeană care nu se ştie când şi cum se va face, dar şi relaţii echilibrate cu state din CSI, printre care, bineînţeles, Rusia, Belarus“
Matei Udrea: Au şanse oamenii ăştia să facă o coaliţie, să câştige alegerile parlamentare?
La alegerile parlamentare nu au şanse. În ceea ce priveşte crearea unei majorităţi, situaţia este cu semnul întrebării. Dar nici acolo nu cred. Mai degrabă PAS şi cu un alt partid care ar fi, probabil, la vreo 10%.
Aceste partide aşa-zis pro-europene despre care am vorbit până acum au o agendă deosebit de interesantă, vântură neutralitatea Moldovei ca asigurare de securitate şi pentru ca pacea să fie veşnică în Republica Moldova, invocă suveranitatea Republicii Moldova – care bineînţeles că este încălcată de Federaţia Rusă, care are trupe de ocupaţie în Transnistria – şi integrarea europeană care nu se ştie când şi cum se va face, dar şi relaţii echilibrate cu state din CSI, printre care, bineînţeles, Rusia, Belarus şi mulţi alţi „moroni“ (românizare a cuvântului „moron“, din engleză, care înseamnă „prost“ – n. red.). De curând a fost lansată şi mişcarea Respect Moldova. Partidul, de fapt, a fost înfiinţat anul trecut de un om de afaceri apropiat de Plahotniuc, iar anul acesta, după ce şi-a terminat mandatul de preşedinte al Curţii de Conturi, a fost preluat de Marian Lupu. Marian Lupu a fost în Partidul Comuniştilor, apoi în Partidul Democrat al lui Plahotniuc şi acum este în această chestiune, Respect Moldova. Partidul este pro-european şi tot cu familie, tradiţii, credinţă, neutralitate şi vor să amendeze Constituţia, să treacă în aceasta ceva de genul „neutralitate eternă“. Oricum, e foarte greu să amendeze Constituţia pentru că le trebuie 71 de mandate din 101 în Parlament. Alte chestii pe care le promit… Toată lumea critică, între ghilimele fiind spus, dictatura Maiei Sandu. Maia Sandu e de vină pentru toate relele care se întâmplă oriunde în lume şi inclusiv în Republica Moldova. Mai vorbesc toţi de pace în Republica Moldova, pace care bineînţeles că trebuie menţinută doar prin neutralitate. Şi cam toţi critică faptul că PAS şi Maia Sandu au propus majorarea bugetului Ministerul Apărării în aşa fel încât să ajungă la 1% din PIB.
Matei Udrea: 1%?
Da. Şi majorarea forţelor armate. Asta, în situaţia în care oricum armata Republicii Moldova este ca şi inexistentă.
Matei Udrea: Am înţeles. În ultimele luni s-a spus că Rusia a experimentat în România unele tehnici de manipulare inclusiv prin intermediul reţelelor de socializare, pentru ca apoi să încerce să le exporte şi în alte ţări din Uniunea Europeană, cum ar fi Franţa. Dumneavoastră aţi remarcat unele tehnici de manipulare care să fi fost exersate mai întâi în Moldova şi apoi executate şi în România?
În Republica Moldova au fost închise conturile de Facebook ale lui Şor şi ale altor câţiva propangandişti conectaţi cu Şor. Dar, practic, creşterea lor şi audienţa erau date de sumele imense pe care le investeau în reţelele sociale. De exemplu, cazul Facebook: în doar două sau trei luni, pentru un singur cont se plătiseră vreo 30.000 de euro! Astea au fost documentate şi dovedită de presă. Mie mi se pare că există un alt fel de similitudini în ceea ce priveşte Republica Moldova şi România, şi anume candidatul-surpriză la alegeri! De ce spun asta? Presupun că ştiţi deja că alegerea Evgheniei Guţul, actualul başcan al Găgăuzei, a fost o surpriză totală. La câteva zile după ce fusese aleasă, presa nu ştia de unde s-o ia, nu ştia ce este cu ea!
Matei Udrea: Asta, după ce s-au făcut alegerile în Găgăuzia!
În Găgăuzia, da! Evghenia Guţul era un nimeni absolut! Nimeni nu înţelegea de ce candidează. În fine, în Găgăuzia oricum nu se fac sondaje… Evident că nimeni nu îi dădea nicio şansă la alegerile la care au candidat şi personaje cunoscute în Găgăuzia, persoane care fuseseră membri ai Parlamentului de la Chişinău sau ai Adunării Populare locale. Însă explicaţia pentru Evghenia Guţul a fost, practic, mita electorală. Autorităţile de la Chişinău chiar au documentat şi au dat 6.000 de amenzi pentru persoane care şi-au vândut votul cu prilejul alegerilor prezidenţiale şi al referendumului. Deci vorbim de candidatul-surpriză, repet, din Găgăuzia, cu voturi pur şi simplu cumpărate. Dar în Găgăuzia e uşor să se cumpere pentru că-i mică. Apoi a fost un candidat-surpriză la Bălţi. Primul tur al alegerilor pentru Primăria Bălţi a fost câştigat de o necunoscută – dar total necunoscută! – de la un partid, bineînţeles, necunoscut, care exista totuşi în registrul electoral. Însă s-a reuşit să se demonstreze frauda electorală şi a fost, practic, eliminată din cursa pentru turul al II-lea. Şi un alt candidat-surpriză a fost la Primăria Orhei, unde a câştigat alegerile cu peste 60%. Tot aşa, o candidată necunoscută de la un partid total necunoscut.
Matei Udrea: Foarte interesant. Deci există nişte precedente în Moldova pentru ce s-a întâmplat în România astă-toamnă. Vă mulţumesc pentru timpul pe care mi l-aţi acordat.
Ileana Racheru :
Cu plăcere!