Islanda urmează să organizeze un referendum privind deschiderea negocierilor de aderarea la Uniunea Europene „în următoarele câteva luni”, a declarat prim-ministrul țării, Kristrún Frostadóttir, în cadrul unei conferințe de presă la Varșovia, scrie The Guardian.
Vorbind alături de prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, ea a declarat că guvernul „nu a decis încă în mod definitiv data”, însă referendumul va avea loc „în lunile următoare”.
„Vom merge mai departe acum, în următoarele câteva luni – posibil, deoarece nu am stabilit încă data exactă, dar în lunile următoare… – pentru a organiza un referendum privind deschiderea negocierilor de aderare pentru Islanda, în vederea unei posibile aderări la UE”, a spus ea.
Ea a adăugat că, în timpul discuțiilor bilaterale cu Tusk, cei doi „au vorbit pe larg despre importanța înțelegerii faptului că este vorba despre deschiderea unei oportunități” și despre integrarea mai strânsă a Islandei în UE, păstrând în același timp „respectul pentru identitatea islandeză în cadrul Europei”.
Ea a subliniat că este important ca Islanda să vadă că identitatea sa arctică distinctă este „luată în considerare”, precum și propriul „mod de viață sau modul în care ne folosim resursele”.
Tusk a declarat că ar fi „mai mult decât bucuros” să vadă Islanda alăturându-se blocului european, invocând experiența Poloniei drept o „poveste de succes” a integrării europene.
El a fost, de asemenea, de acord cu Frostadóttir asupra importanței de a se asigura că UE „arată respect” tuturor statelor și „tratează în mod egal țările mari și pe cele mici”.
„Aș fi mai mult decât fericit dacă Islanda ar deveni parte a comunității noastre, chiar dacă [UE] ar trebui să se schimbe puțin pentru asta, să fie mai flexibilă, iar eu aș fi pregătit să lucrez cu Kristrún în acest sens, deoarece este în interesul nostru comun”, a spus el.
Tusk a făcut, de asemenea, referire la experiența retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, indicând schimbarea atitudinilor din societatea britanică la zece ani după referendumul privind Brexitul drept dovadă a unei aprecieri întârziate a valorii apartenenței la UE.
Planul inițial al actualei coaliții de guvernare din Islanda era ca acest referendum să aibă loc „nu mai târziu de 2027” guvernului și populației islandeze pentru acest demers a crescut mai rapid decât era anticipat inițial.
Printre sursele principale ale acestui nou curent pro-european se numără factorii economici, în principal creșterea costului vieții și vulnerabilitatea coroanei islandeze, o monedă mică expusă fluctuațiilor globale, potrivit Reuters .
În acest context, este important de amintit că prima încercare a Islandei de a se alătura blocului european a avut loc în 2009 , la scurt timp după izbucnirea crizei financiare mondiale care a înspăimântat comunitatea internațională. Negocierile s-au încheiat, însă, fără succes în 2013.
Această nouă inițiativă include și motive de securitate. După patru ani în Ucraina, în contextul în care majoritatea statelor europene derulează noi programe de reînarmare și modernizare a forțelor lor armate, ajutate parțial de fonduri UE, Islanda și-a exprimat dorința de a lua parte la astfel de programe comune.