„În noiembrie noi am depus programul naţional, care a fost aprobat în prealabil de CSAT. V-am spus că are un buget total de 16,8 miliarde şi obiectivul principal care noi îl avem prin aceste achiziţii este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare, dar acest lucru se poate face, în special, şi cu industria privată din România. Şi aici mă gândesc la companii care astăzi poate nu activează în domeniul militar sau care nu au activitate în domeniul dual, dar care într-o situaţie în care în România s-ar produce mai multe echipamente din zona militară sau cu aplicare duală vor putea să intre în noi lanţuri de producţie şi de furnizare. (…) Ne dorim ca prin acest program, o măsură sau un procent cât mai mare din produse să se producă pe teritoriul naţional, prin companii publice sau private din România”, a declarat șeful cancelariei premieului.
„Dacă vorbim de sumele pe care noi le avem astăzi în aplicaţie şi pe care Comisia le-a aprobat, vorbim de 4,2 miliarde, care sunt alocate pentru infrastructura duală. (…) Acest program finanţează şi infrastructura duală şi vorbim de cele două capete de autostradă, Paşcani – Siret, Paşcani – Ungheni, care vor fi finanţate din acest mecanism şi aici avem o alocare de 4,2 miliarde de euro. Sunt componente de infrastructură extrem de importante, nu doar pentru dezvoltarea acelei zone, sunt componente extrem de importante şi pentru mobilitatea militară. Avem 9,6 miliarde alocaţi Ministerului Apărării Naţionale – şi domnul vicepremier vă va prezenta ce presupun aceste sume – şi avem 2,8 miliarde de euro alocate Ministerului Apărării, zonei de apărare civilă, cât şi instituţiilor din zona de siguranţă şi securitate naţională”, a detaliat Jurca.
„Asta înseamnă cerinţele pe care Ministerul Economiei le stabileşte, pentru ca un procent cât mai mare din aceste achiziţii să fie produse în România. Cele două se vor pune într-un singur document, urmând ca, mai departe, noi să facem un document comun şi pe baza acestuia să întocmim cerinţele operaţionale şi cerinţele de cooperare, pe care le vom supune aprobării CSAT, urmând ca după această aprobare, fiecare instituţie, fiecare minister să înceapă procedurile pentru a contracta programele pe care le are în aplicaţie”, a mai spus Jurca.
„Termenul este finalul lunii mai a acestui an, până la care proiecte care ţin strict de nevoile pe care le-a identificat o instituţie sau alta şi care nu se regăsesc în nevoile altor state membre care deţin proiecte naţionale vor trebui să fie contractate astfel încât până în 2030 să putem să facem toate cheltuielile şi plăţile pentru acest program”, a explicat el.
„La 15 ianuarie, Comisia a anunţat aprobarea primului val de finanţare, din care a făcut parte şi România şi în continuare Consiliul European urmează să adopte deciziile pentru punerea în aplicare. (…) Paşii următori în plan extern – Consiliul European adoptă deciziile şi pune în aplicare decizia Comisiei, ceea ce noi sperăm să se întâmple în luna februarie. Semnarea acordului de împrumut, tot în luna februarie; ea poate merge până în luna martie, dar Comisia ne-a comunicat că va avea intenţia să accelereze cât de mult acest proces şi să semnăm în martie acordul de împrumut”, a spus Jurca.