Curtea de Apel Timișoara a publicat motivarea hotărârii prin care a respins contestația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), iar documentul oferă o imagine extrem de critică asupra conduitei edilului.
Dominic Fritz
Instanța confirmă în esență concluziile ANI și arată că Fritz a acționat într-o situație de conflict de interese atunci când a semnat documente legate de aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) realizat de o firmă în care era implicat creditorul său.
Cazul a pornit de la un raport de evaluare al ANI care a constatat existența unui conflict de interese administrativ în cazul primarului Timișoarei. Potrivit Agenției, Dominic Fritz a contractat în campania electorală un împrumut de la o persoană care ulterior avea interese economice legate de o documentație urbanistică aprobată de Consiliul Local, iar primarul a semnat un referat de aprobare esențial pentru adoptarea respectivei hotărâri.
Fritz a contestat raportul ANI în instanță și a invocat mai multe argumente juridice, susținând, între altele, că actul semnat de el ar fi avut un rol pur formal, că procedura urbanistică fusese începută înainte de mandatul său și că nu ar fi existat un folos material relevant pentru persoana respectivă. Curtea de Apel Timișoara a respins însă sistematic toate aceste apărări.
Judecătorii au subliniat încă de la început că analiza instanței nu vizează oportunitatea sau legalitatea urbanistică a proiectului, ci comportamentul primarului în contextul unei relații patrimoniale personale.
„Nu se ridică problema legalității actului administrativ, din perspectiva condițiilor instituite de lege pentru adoptarea acestuia, ci se analizează situația particulară a emitentului – în privința căruia nu trebuie să planeze nicio suspiciune că și-ar fi îndeplinit atribuțiile pentru a procura un avantaj în beneficiul creditorului său” , arată instanța.
Curtea explică faptul că, chiar dacă proiectul urbanistic ar fi putut fi oportun sau util pentru oraș, acest lucru nu schimbă obligațiile legale ale primarului în materia integrității.
„Chiar dacă actul este oportun și respectă normele tehnice, el rămâne ilegal sub aspectul integrității dacă titularul s-a aflat în conflict de interese” , se arată în motivarea instanței.
În această logică, judecătorii spun că Dominic Fritz nu putea să se apere invocând faptul că proiectul respecta condițiile tehnice sau că ar fi fost adoptat oricum de o persoană imparțială.
„Reclamantul nu se poate apăra de răspundere dovedind că, în cauză, erau îndeplinite toate condițiile tehnice de adoptare a actului (…), întrucât acesta se afla într-o stare de incompatibilitate care nu îi permitea decât o singură conduită – abținerea de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea acestuia” , afirmă Curtea.
Una dintre principalele apărări ale primarului Timișoarei a fost aceea că referatul de aprobare pe care l-a semnat ar fi fost doar o formalitate administrativă. Curtea de Apel respinge însă categoric această interpretare.
Instanța subliniază că referatul de aprobare este un document esențial în procedura de adoptare a unei hotărâri de consiliu local.
„Referatul de aprobare întocmit de primar reprezintă instrumentul esențial de prezentare și motivare a necesității adoptării actului administrativ respectiv” , se arată în motivare.
Judecătorii explică faptul că fără acest document proiectul nici măcar nu ar putea ajunge la dezbatere în Consiliul Local.
„Un proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi poate fi supus dezbaterii consiliului local numai dacă este însoțit de referatul de aprobare semnat de inițiator (…), lipsa referatului de aprobare blocând parcursul legislativ al proiectului.”
Prin urmare, Curtea conchide că documentul semnat de Fritz a fost decisiv pentru continuarea procedurii administrative.
„Referatul semnat de reclamant a constituit condiția premisă pentru dezbaterea proiectului de hotărâre (…) făcând astfel posibilă adoptarea hotărârii consiliului local.”
„Reclamantul se contrazice atunci când afirmă că referatul de aprobare este irelevant din punct de vedere juridic, în condițiile în care imediat anterior afirmă că l-a întocmit pentru a arăta că schimbarea titularului funcției de primar nu a adus cu sine și o revocare (…) a referatului de aprobare.” , mai spune instanța.
„Obligația de abținere este una imperativă, care nu permite nicio derogare” , arată Curtea, subliniind că primarul avea obligația de a nu participa la nicio etapă a procesului decizional.
„Delegarea nu este doar o opțiune, ci mecanismul prin care se asigură continuitatea activității administrative fără a încălca legea.”
Instanța analizează și argumentele privind proporționalitatea sancțiunii și concluzionează că situația nu poate fi considerată minoră.
„Cu știință, acesta a săvârșit un act decisiv, prin care a făcut posibilă adoptarea Hotărârii Consiliului Local de aprobare a PUZ-ului întocmit de creditorul său, asigurând astfel finalitatea urmărită de respectivul creditor.” , spune Curtea de Apel Timișoara.
Curtea de Apel Timișoara a respins integral contestația lui Dominic Fritz și l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată, menținând practic concluziile Agenției Naționale de Integritate. Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul în care ÎCCJ respinge recursul, Dominic Fritz rămâne în funcție până la finalizarea mandatului, iar ulterior va avea interdicție timp de trei ani la funcția de primar al Timișoarei și la alte funcții publice numite, putând doar să candideze pentru alte funcții publice elective, conform stiripesurse.ro.