Pe ordinea de zi a ședinței CSAT au fost incluse subiecte referitoare la situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, dar și analiza dislocării temporare, pe teritoriul țării noastre, a unor capabilități militare.
„Am discutat de situația din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivă militară, cu expuneri din partea instituțiilor responsabile despre situația exactă și previziuni pe termen scurt, mediu și lung. Am discutat, foarte important, de situația românilor din zonă. Am avut o expunere a doamnei ministru de externe cu privire la situația românilor de acolo. Evident că asta este una din preocupările noastre importante. Până la acest moment, au revenit din zonă în România aproximativ 5.700 de oameni, din care cam 3.700 au fost ajutați într-un fel sau altul de autorități, printr-o muncă pe care trebuie să o salut a oamenilor din Ministerul de Externe.
Și am discutat de partea politică a acestui conflict. România, împreună cu țările europene, încearcă, prin mijloace diplomatice, politice, să oprească acest război, care, evident, are consecințe asupra economiei noastre și are consecințe asupra românilor care trăiesc în zonă, fie că sunt rezidenți, fie că nu sunt rezidenți, fie că au doar cetățenia română, fie că au dublă cetățenie.
Și, parte din acest efort diplomatic, recent, o reuniune a reprezentanților Uniunii cu reprezentanții Consiliului de Cooperare al Golfului, care au condamnat atacurile iraniene asupra țărilor din Golf”, a declarat Nicușor Dan, la finalul ședinței CSAT.
În privința efectelor economice ale crizei din Orientul Mijlociu, discuțiile au avut în vedere creșterea prețurilor pe piața internațională a petrolului, respectiv „diferitele scenarii la care putem să ne așteptăm și care va fi reacția statului român în funcție de acestea”.
„În ceea ce privește gazul – nu petrolul – în ceea ce privește gazul, Guvernul a adoptat deja, începând cu 1 aprilie, o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor, astfel încât populația și companiile să nu fie afectate”, a adăugat Nicușor Dan.
România ar urma să găzduiască forțe și echipamente militare ale SUA
Punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România.
„E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu.
Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice.
Ele vor fi – în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi – ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite, și este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac”, a declarat șeful statului.
Dezbaterea în Parlament, pe acest subiect, va avea loc chiar în această după-amiază.
„Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci, îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a concluzionat Nicușor Dan.
Potrivit unor surse, discuțiile ar face referire la bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Pe lângă echipamente, SUA ar urma să trimită în România și în jur de 500 de militari.