Un posibil mecanism de preluare frauduloasă a unor societăți comerciale, prin documente depuse exclusiv electronic laOficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), scoate la iveală vulnerabilități majore în sistemul de verificare a actelor. În centrul cazului se află numele unei judecătoare a Curții Constituționalea României (CCR), care susține că semnătura și parafa sa notarială au fost falsificate în cadrul unei operațiuni prin care o firmă ar fi fost cesionată și ulterior „golită” de conținut.
Judecătoare CCR: „Sunt falsuri grosolane”
Potrivit documentelor depuse la Registrul Comerțului, acte de cesiune și hotărâri ale adunării generale ar fi fost autentificate de notarul Laura Iuliana Scântei. Problema: magistratul nu mai exercită profesia de notar din iunie 2022.
„Am formulat plângere penală la Secţia 1 Poliţie. Nu am avut niciodată acea semnătură olografă. Toate sigiliile şi ştampilele notariale au fost predate Camerei Notarilor Publici Bucureşti în 10 iunie 2022, pentru distrugere. E clar vorba de un fals. E foarte grav şi extrem de ciudat folosirea numelui meu în acest context”, a declarat judecătoarea CCR.
Semnătura și parafa care apar pe documentele contestate sunt, în opinia sa, „falsuri grosolane”. Gravitatea situației este amplificată de faptul că aceste acte ar fi produs efecte juridice, fiind acceptate de ONRC și conducând la schimbarea acționariatului unei firme.
„Aici ar trebui să fie sediul social al firmei care mi-a fost furată”
Omul de afaceri Puiu Nedelcu susține că a rămas fără societatea pe care o administra, fără să fi semnat vreun document de cesiune. Arătând spre o adresă unde, potrivit noilor mențiuni din registru, ar funcționa sediul social, acesta spune:„Aici ar trebui să fie sediul social al firmei care mi-a fost furată” , precizând că nu a avut niciodată legătură cu acel spațiu.
Conform documentelor depuse la ONRC, Nedelcu ar fi cesionat firma către un cetățean ucrainean, Zaichenko Mihail.„Subsemnatul Nedelcu se cesionează către numitul Zaichenko Mihail, cetăţean ucrainean, cunoscător de limba română, cu semnăturile mele, ale fostei mele neveste şi a celui care preia firma” , a citit acesta din hotărârea adunării generale.
El susține însă că niciuna dintre semnături nu este autentică:„Semnătura mea nu este asta. Ştiu semnătura fostei mele neveste, nu este asta. Asta e a lui Zaichenko. Şi pe Zaichenko nu îl cunosc”.
Lanț de cesiuni și schimbări radicale
Avocata Raluca Andreea Popescu afirmă că, după prima cesiune, noul asociat ar fi transferat rapid părțile sociale către o altă persoană, tot cu domiciliul la Kiev.
„Nu s-a oprit aici. A existat această hotărâre a adunării generale în care, teoretic, omul ăsta şi-a golit firma, după care, după această intrare a cetăţeanului ucrainean, el la rândul lui a mai cesionat, a ieşit el din firmă şi a cesionat altei persoane de naţionalitate ucraineană”, a explicat avocata.
În urma acestor operațiuni, societatea și-ar fi schimbat denumirea, obiectul de activitate, sediul social și, mai mult, ar fi deschis trei sedii în Cluj.
Firma, care anterior activa în domeniul instalațiilor frigorifice, ar fi ajuns să desfășoare activități de comerț cu metale rare și comerț cu amănuntul, domenii susceptibile de a implica tranzacții cu rulaje financiare consistente.
„Au schimbat denumirea, obiectul de activitate, au schimbat sediul social, au deschis trei sedii la Cluj, desfăşoară activităţi, după cele spuse de Registrul Comerţului, altele decât cele cu care se ocupa firma înainte de a fi preluată”, susține Nedelcu.
Exclusiv online ar putea fi o breșă în sistem?
Un detaliu esențial al cazului este modalitatea de operare. Toate mențiunile care au dus la pierderea firmei ar fi fost depuse exclusiv electronic.
„Am întrebat special la Registrul Comerţului cum s-au depus documentele şi mi-au spus că s-au depus numai electronic” , afirmă fostul administrator.
O procedură care pune sub semnul incertitudinii mecanismele de verificare a autenticității documentelor și a identității semnatarilor în cadrul platformelor digitale ale ONRC. În lipsa unei verificări fizice a persoanelor sau a confruntării semnăturilor, o eventuală rețea specializată în falsuri ar putea exploata vulnerabilități ale sistemului.
Semnătura electronică și numele unui „delegat” care neagă implicarea
În documentație apare și numele unui bărbat din Constanța, Daniel Merla, care ar fi obținut o semnătură electronică anul trecut. Un document din 8 aprilie 2025 ar arăta că administratorul societății l-ar fi delegat să ridice înscrisuri de la Registrul Comerțului.
Merla neagă însă orice implicare: „Păi ce delegat, doamnă? Cum adică delegat? Dacă eu nu? Nu, nu ştiu, n-am văzut în viaţa mea firmă. Ce rol aveam eu acolo? Sunt şi bolnav, sunt vai de capul meu. De unde să am eu atâţia bani pentru o firmă?”
Semnătura lui apare inclusiv pe un document care pare autentificat notarial de Laura Iuliana Scântei, document pe care judecătoarea îl califică drept fals.
Suspiciuni de crimă organizată și spălare de bani
Atât fostul administrator, cât și avocata sa vorbesc despre un posibil mecanism mai amplu. Potrivit acestora, ar putea fi vorba despre o rețea interesată să preia firme „curate”, cu istoric fiscal, pentru a le folosi ulterior în operațiuni de spălare de bani sau în tranzacții cu risc ridicat.
„Se pare că da. Am discutat cu mai multe persoane, inclusiv cu avocaţii care mi-au spus că au în lucru speţe de genul ăsta” , afirmă Nedelcu, sugerând că nu ar fi un caz izolat.
Tăcerea instituțională
Până la această oră,Oficiul Național al Registrului Comerțului , instituție aflată în subordineaMinisterul Justiției , nu a oferit un punct de vedere oficial privind modul în care documente contestate ca fiind false au fost acceptate, ce verificări au fost efectuate asupra autenticității actelor sau dacă există o anchetă internă privind eventuale breșe de securitate.
Un caz care denotă slăbiciuni în ceea ce privește securitatea circuitului electronic al documentelor comerciale și despre capacitatea statului de a proteja proprietatea asupra societăților comerciale în era digitală.
În cazul în care acuzațiile se confirmă, ne-am putea afla în fața unui mecanism sofisticat prin care firme sunt preluate și transformate radical, cu acte generate și validate exclusiv online, sub identități falsificate, inclusiv chiar prin folosirea numelui unui judecător al Curții Constituționale.