Mii de români care se apropie de vârsta pensionării descoperă că dosarul de pensie le poate fi blocat din cauza carnetului de muncă. Deși sistemul electronic a înlocuit evidențele pe hârtie, pentru anii lucrați înainte de digitalizare acest document rămâne esențial. Lipsa lui poate genera întârzieri, drumuri suplimentare și chiar diminuarea pensiei.
Pentru numeroși români aflați în pragul pensionării , anul 2026 vine cu o problemă administrativă care părea depășită: carnetul de muncă. Deși evidența salariaților este gestionată în prezent prin registrul electronic REVISAL, perioadele lucrate înainte de digitalizare trebuie dovedite în continuare cu documente fizice. În lipsa acestora, procesul de stabilire a pensiei poate fi serios întârziat.
Probleme majore la pensionare pentru mulți români în 2026
O situație îngrijorătoare persistă la nivel național: zeci de mii de carnete de muncă se află încă în arhivele Inspectoratelor Teritoriale de Muncă. Mulți titulari nu au mai ridicat documentele după implementarea registrului electronic, iar alții nu știu că acestea sunt depozitate la ITM.
Conform datelor publicate de Adevărul, în mai multe județe numărul carnetelor neridicate este semnificativ. De exemplu, în Bacău sunt peste 14.000 de carnete rămase în arhivă, în Argeș peste 13.000, în Caraș-Severin aproape 8.000, iar în Ilfov peste 5.000. În București, situația este și mai amplă, fiind raportate peste 30.000 de carnete de muncă nepreluate. Cifre ridicate se înregistrează și în Prahova, Constanța, Iași sau Hunedoara.
Pentru persoanele care solicită pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată sau pensia anticipată parțială, lipsa carnetului de muncă poate însemna întârzieri considerabile în analizarea dosarului. În anumite cazuri, dacă stagiul de cotizare nu poate fi dovedit integral, există riscul stabilirii unei pensii mai mici decât cea cuvenită.
De ce este esențial carnetul de muncă
Chiar dacă după 2011 activitatea profesională este înregistrată electronic, perioadele anterioare acestei date sunt atestate în principal prin carnetul de muncă. Acest document confirmă vechimea în muncă, funcțiile ocupate, perioadele lucrate și eventualele întreruperi ale activității.
La întocmirea dosarului de pensie, autoritățile verifică stagiul complet de cotizare. În lipsa carnetului de muncă, procesul devine mai complex, fiind necesare adeverințe suplimentare sau alte documente justificative. În unele situații, carnetul este solicitat și în litigii de muncă ori în proceduri administrative speciale.
Ridicarea documentului este, în majoritatea cazurilor, o procedură simplă. Titularul trebuie să se prezinte la ITM cu actul de identitate în original și să completeze o cerere tip. Dacă documentul este solicitat de o altă persoană, este necesară procură notarială, iar în cazul decesului titularului, moștenitorii trebuie să prezinte actele doveditoare.
Recuperarea carnetului de muncă reprezintă, practic, cea mai sigură metodă de a evita blocaje la pensionare. Fără el, anumite perioade lucrate înainte de digitalizare pot rămâne nedovedite oficial.
Ce soluții există în lipsa documentul
În situația în care carnetul de muncă este pierdut, distrus sau nu mai poate fi recuperat, reconstituirea vechimii devine o procedură juridică. Potrivit prevederilor din Codul muncii al Romaniei, vechimea în muncă realizată până la 31 decembrie 2010 poate fi stabilită de instanța judecătorească competentă în conflicte de muncă, la cererea persoanei interesate.
Această procedură presupune prezentarea de înscrisuri, adeverințe, contracte individuale de muncă sau alte probe care să ateste existența raporturilor de muncă. Deși pensionarea nu devine imposibilă în absența carnetului, demersul implică timp, costuri și un efort administrativ considerabil.
Pentru persoanele în vârstă, un astfel de proces poate fi dificil și stresant. De aceea, specialiștii recomandă verificarea din timp a situației carnetului de muncă, mai ales pentru cei care urmează să depună dosarul de pensie în 2026 sau în anii următori.
În concluzie, carnetul de muncă rămâne un document-cheie pentru stabilirea corectă a pensiei în România. În pofida digitalizării sistemului, anii lucrați înainte de 2011 trebuie susținuți cu acte clare. Verificarea și recuperarea acestui document pot face diferența între un proces rapid de pensionare și unul marcat de blocaje și întârzieri.