Ansamblul rupestru de la Murfatlar, unul dintre cele mai valoroase situri medievale din Dobrogea, continuă să se degradeze, în ciuda demersurilor începute de autoritățile județene în urmă cu aproape un deceniu.
Monument istoric de clasă A, aflat în domeniul public al județului Constanța, situl datează de peste 1.000 de ani și este considerat unic prin structura sa săpată în cretă. Astăzi însă, fragilitatea naturală a materialului, dar și intervențiile neinspirate din trecut au dus la o stare avansată de degradare.
De la intervenții greșite la abandon
Potrivit Consiliului Județean Constanța, degradarea ansamblului nu este doar rezultatul trecerii timpului, ci și al unor acțiuni considerate „iresponsabile”, realizate la finalul anilor ’90, în încercarea de restaurare sau punere în valoare a sitului.
Aceste intervenții, suprapuse peste vulnerabilitatea naturală a construcției din cretă, au accelerat procesul de deteriorare.
După acea perioadă, situl a intrat, practic, într-o lungă etapă de stagnare, în care nu au fost făcute lucrări consistente de conservare.
Demersuri reluate în 2016
Abia în 2016, Consiliul Județean Constanța a început să accelereze procedurile pentru pregătirea unui proiect de restaurare.
Au fost transmise solicitări către mai multe instituții – Ministerul Culturii, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Direcția pentru Cultură și Institutul de Arheologie – pentru obținerea datelor și sprijinului necesar demarării proiectului.
Scopul: realizarea unei documentații complete pentru accesarea fondurilor europene.
Blocaj între 2017 și 2019
Demersurile au fost însă blocate începând cu 2017, când a fost declanșat un proces de expertizare tehnică, la solicitarea Ministerului Culturii, în contextul unui dosar instrumentat de IPJ Constanța.
Această etapă s-a încheiat abia în 2019, când experții desemnați au tras un semnal de alarmă clar: situl este în pericol și trebuie salvat de urgență.
Recomandarea a fost elaborarea rapidă a documentațiilor tehnico-economice și implementarea unui proiect de conservare.
Proiecte, documentații și finanțări ratate
Ulterior, Consiliul Județean a continuat demersurile pentru obținerea finanțării.
Documentațiile tehnico-economice, evaluate la aproximativ 300.000 de euro, au fost realizate și decontate prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014–2020.
Proiectul a fost depus pentru finanțare prin Programul Regional Sud-Est 2021–2027, însă nu a putut fi susținut din fonduri europene, deoarece valoarea investiției depășea plafonul maxim admis.
Soluția CNI și pașii făcuți până acum
În aceste condiții, autoritățile au orientat proiectul către Compania Națională de Investiții (CNI), considerată cea mai potrivită sursă de finanțare.
La finalul anului 2022, Consiliul Județean a transmis solicitarea oficială către CNI, iar în februarie 2023 proiectul a fost inclus pe lista de sinteză a subprogramului destinat obiectivelor de interes public.
Ulterior, în 2023 și 2024, au fost transmise documentațiile complete, inclusiv avizele, autorizațiile și devizele necesare.
În primăvara anului 2025, Consiliul Județean a solicitat sprijin și Ministerului Dezvoltării pentru realizarea investiției.
Un proiect de peste 50 de milioane de euro
Valoarea estimată a investiției depășește 50 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate de Consiliul Județean.
În paralel, instituția susține că menține o comunicare constantă cu autoritățile centrale pentru identificarea soluțiilor de finanțare și implementarea proiectului.
Între planuri și realitate
În ciuda acestor demersuri, situația din teren rămâne critică.
Ansamblul rupestru de la Murfatlar este în continuare inaccesibil publicului și expus degradării, într-un echilibru fragil între intervențiile din trecut și promisiunile viitoare.
După aproape 10 ani de proceduri administrative, unul dintre cele mai importante situri istorice din Dobrogea rămâne, deocamdată, un proiect ambițios, în așteptare.