Anunțul a fost făcut de Robert Răzvan Dobre, director în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, care a explicat că inițiativa a trecut de faza ideilor și este analizată în baza unui studiu de oportunitate strategică. Acesta urmărește să determine dacă există suficienți pasageri care să susțină financiar un sistem de transport feroviar de mare viteză, conform
„Am pornit de la o întrebare simplă: există cerere reală pentru un astfel de proiect? Rezultatele sunt pozitive” , a declarat oficialul, subliniind că România ar putea avea suficienți călători dispuși să plătească pentru transport rapid pe calea ferată. Proiectul nu vizează doar conectarea marilor orașe din țară, ci integrarea României în rețeaua europeană de trenuri de mare viteză. Traseul analizat ar porni din Constanța, ar trece prin București și ar continua spre vest, cu legături către Sofia, Atena și Istanbul, dar și spre Europa Centrală.
Dacă planul va fi implementat, timpii de călătorie ar scădea drastic. De exemplu, drumul dintre București și Brașov ar putea fi parcurs în aproximativ o oră și 21 de minute, până la Cluj-Napoca în două ore și jumătate, iar până la granița cu Ungaria în circa trei ore și jumătate. Aceste durate sunt incomparabile cu cele actuale, în condițiile în care infrastructura feroviară din România este, în multe zone, puternic degradată.
Chiar și oficialii recunosc scepticismul public față de un astfel de proiect.„Dacă spun că România are un plan de mare viteză și merg în Gara de Nord, probabil voi primi zâmbete ironice ”, a spus Dobre, făcând referire la contrastul dintre ambițiile proiectului și realitatea actuală, unde există încă restricții de viteză de 30 km/h pe unele tronsoane.
Proiectul ar combina modernizarea liniilor existente, acolo unde acestea permit viteze de 160–200 km/h, cu construcția de tronsoane complet noi, dedicate vitezelor ridicate. Strategia propusă este una etapizată, pentru a face investiția sustenabilă. Prioritate ar avea tronsonul București–Brașov, urmat de segmentul Sighișoara–Cluj.
Când va avea Cluj un tren de mare viteză spre Litoral? Cel mai probabil în 2040
Într-un scenariu optimist, primul tronson ar putea deveni operațional în aproximativ 10 ani. Totuși, realizarea proiectului depinde de trei factori esențiali: asumarea politică pe termen lung, expertiza tehnică – posibil inclusiv din afara țării – și asigurarea unei finanțări constante.
Finanțarea ar urma să provină dintr-un mix de fonduri europene, buget de stat și parteneriate public-private. Oficialii avertizează însă că un proiect de asemenea amploare nu permite întreruperi sau schimbări de direcție.
Dacă va fi dus la capăt, trenul de mare viteză ar putea reprezenta una dintre cele mai importante transformări ale infrastructurii din România, apropiind țara de standardele europene și reducând semnificativ timpii de deplasare între regiuni.