România a transmis clar că nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu, după declarațiile recente ale purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. Ministerul Afacerilor Externe de la București a precizat că sistemele militare de pe teritoriul României au un rol exclusiv defensiv și a cerut Iranului să înceteze atacurile din regiunea Golfului.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, cooperarea militară dintre România și Statele Unite are o bază juridică stabilită de mai mulți ani. „Acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu „, se arată în comunicat.
Totodată, autoritățile subliniază că sistemul de apărare antirachetă găzduit de România are un rol strict defensiv.
„România găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU „, precizează instituția.
„România nu este parte a conflictului”
Diplomația română insistă că țara nu este implicată în conflictul actual și că susține soluții diplomatice pentru reducerea tensiunilor. „România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului „, transmite MAE.
În același timp, oficialii români condamnă atacurile lansate de Iran asupra unor state din regiunea Golfului și le mulțumesc acestora pentru protejarea cetățenilor români aflați pe teritoriul lor.
„Condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor „, se mai arată în comunicat.
Autoritățile de la București cer Teheranului să oprească acțiunile militare, avertizând că acestea pun în pericol vieți omenești și destabilizează securitatea globală. „Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale „, transmit reprezentanții MAE.