București, 20 martie 2026 – România s-a alăturat celor 19 state care au semnat joi o declarație comună prin care condamnă atacurile Iranului asupra vaselor comerciale și blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Alături de România, documentul a fost semnat de Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda, Japonia, Canada, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Danemarca, Letonia, Slovenia, Estonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Cehia, Bahrain și Lituania.
Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan vineri seară, printr-o postare pe rețelele de socializare. Redăm mai jos postarea președintelui de pe Facebook.
Atacuri asupra infrastructurii civile și mine navale
Declarația, publicată de Downing Street pe 19 martie, descrie o escaladare gravă: forțele iraniene au atacat nave comerciale neînarmate în Golf, au vizat instalații petroliere și de gaze naturale și au blocat practic Strâmtoarea Ormuz prin plasarea de mine și atacuri cu drone și rachete.
Statele semnatare cer Iranului să înceteze imediat aceste acțiuni și să respecteRezoluția 2817 a Consiliului de Securitate al ONU , subliniind că perturbarea rutelor maritime internaționale reprezintăo amenințare la adresa păcii și securității internaționale .
Consecințe globale și măsuri de stabilizare
Blocarea strâmtorii prin care tranzitează o parte majoră a exporturilor mondiale de hidrocarburi produce deja turbulențe severe pe piețele energetice. PreședinteleNicușor Dan a explicat că efectele sunt resimțite direct de români, în special prin creșterea prețurilor la carburanți.
Ca răspuns,Agenția Internațională pentru Energie a autorizat deja o eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol , iar țările semnatare s-au angajat să ia măsuri suplimentare de stabilizare a piețelor, inclusiv prin negocieri cu state producătoare pentru creșterea producției.
Poziția României: solidaritate fără implicare militară
Președintele Dan a ținut să clarifice limitele acestui angajament: România își menține decizia fermă de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu și lucrează alături de partenerii internaționali pentru dezescaladare.
Participarea la declarație reprezintă astfel un gest diplomatic și juridic, o reafirmare a principiului libertății de navigație consacrat de Convenția ONU asupra Dreptului Mării, și nu o angajare militară în regiune.
Declarația menționează totuși că semnatarii„își exprimă disponibilitatea de a contribui la eforturi adecvate pentru asigurarea tranzitului în siguranță prin Strâmtoare” , formulare ce lasă deschisă posibilitatea unor contribuții viitoare la nivel de planificare colectivă.