Procurorii DNA au descins în Portul Constanța și au reținut două nume importante din structura vamală: fostul șef al Biroului Vamal Constanța Sud – Agigea, Lică Octavian Parfenie, și adjunctul său, Christian Gudu. Cei doi sunt suspectați că ar fi coordonat un mecanism prin care anumite firme obțineau tratament preferențial la vamă, în schimbul unor sume de bani plătite drept mită.
Potrivit documentelor din anchetă, consultate de G4Media și Info Sud-Est, vameșii ar fi solicitat bani pentru ca procedurile vamale să fie procesate mai rapid sau cu prioritate față de alte transporturi. Practic, firmele dispuse să plătească ar fi reușit să își scoată marfa din vamă mai repede, evitând întârzierile care pot genera pierderi semnificative.
Fostul șef al Vămii Agigea și adjunctul său, săltați de DNA
În dosar apare și un martor cu identitate protejată, numit Ion Cristian, care ar fi colaborat cu anchetatorii pentru a documenta modul în care se negociau și se ofereau mitele. Potrivit declarațiilor, atunci când discuțiile deveneau sensibile, vameșii îi cereau să „vorbească la ureche”, o expresie folosită pentru a evita ca detaliile despre șpagă să fie auzite de alte persoane.
Un agent economic audiat de procurori a povestit că firma la care lucrează avea sediul în aceeași zonă cu Biroul Vamal Agigea și că plata mitei devenise o practică aproape obișnuită pentru a accelera formalitățile. Acesta a explicat că, pentru fiecare container importat, suma cerută varia între 100 și 350 de euro, bani care ar fi ajuns la șeful vămii de la acea vreme, Octavian Parfenie.
Scopul plății era simplu: grăbirea procedurilor. În mod normal, un container putea rămâne în vamă aproximativ trei zile până la obținerea liberului de vamă. Dacă însă era plătită suma cerută, procesul se scurta semnificativ, iar containerul putea fi eliberat în aproximativ două zile.
Potrivit procurorilor, acest sistem ar fi funcționat de mai mult timp și ar fi devenit o practică bine cunoscută printre operatorii economici care tranzitau marfă prin Portul Constanța. Ancheta DNA încearcă acum să stabilească amploarea rețelei și câți agenți economici ar fi apelat la aceste „servicii” pentru a-și accelera transporturile.