Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă prin care se elimină obligația plângerii prealabile pentru infracțiunea de abandon de familie, prin abrogarea art. 378 alin. (3) din Codul penal.
Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit pe 19 martie, a fost prezentată, luni, în plen, de vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, care a condus ședința.
Potrivit inițiatorilor propunerii legislative, un grup de parlamentari, cei mai mulți de la PNL, prin această abrogare, „acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu, asigurând o protecție reală, efectivă și predictibilă a persoanelor îndreptățite la întreținere“.
„Abandonul de familie, în special sub forma neplății cu rea-credință a pensiei de întreținere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violență economică, având un impact direct și profund asupra copiilor minori și asupra părintelui care îi îngrijește, de regulă mama. Deși Codul penal incriminează această faptă, eficiența reală a protecției penale este serios diminuată prin condiționarea exercitării acțiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, dificil de respectat în contextul relațiilor de familie. (…)
Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârșirea faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată necesare consumării infracțiunii. Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, generează însă în practică situații profund inechitabile, soldate cu soluții de clasare, deși obligația de întreținere continuă să nu fie executată“, se arată în expunerea de motive.
Potrivit deputatei PNL Alina Gorghiu, inițiatoare a proiectului, „această situație afectează grav interesul superior al copilului și conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecție penală“.
„De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum și stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică“, a adăugat Gorghiu, scrie Agerpres .