2 aprilie 2025, 17:52
Academia Română împlineşte 159 de ani de la fondare. Evenimentul va fi sărbătorit în sesiune festivă vineri, 4 aprilie. Manifestarea va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00, şi va fi urmată de Ziua porţilor deschise.
Academician Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, va readuce în atenţie câteva repere semnificative din istoria celui mai înalt for de cultură şi ştiinţă al românilor şi va reaminti rolul său fundamental în păstrarea şi consolidarea identităţii româneşti. În cadrul sesiunii este invitat să ia cuvântul academician Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pentru a sublinia strânsa relaţie de colaborare dintre cele două academii.
Academicianul Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, va prezenta, pentru prima dată în cadrul unei sesiuni festive aniversare, câteva dintre proiectele de construcţie şi de reabilitare a unor imobile din patrimoniul Academiei Române. Prezentarea va fi însoţită de o proiecţie referitoare la construirea noului sediu al Academiei Române, care urmează să găzduiască noua aulă, cabinetele celor 14 secţii ale Academiei, săli de întruniri, spaţii de primire şi protocol.
Începând cu ora 11.00, Academia Română a oferi un program de vizitare a celor mai reprezentative spaţii din actualul său sediu, incluzând Aula Academiei, Memorialul Academiei şi Clubul Academicienilor. Publicul va fi invitat apoi la Biblioteca Academiei Române pentru a vedea expoziţia „Presa românească. Între tradiţie şi modernitate”, ce cuprinde elemente inedite din bogata colecţie de periodice a Bibliotecii. Explicaţiile specialiştilor vor însoţi vizitele ghidate.
Fondată la 1 aprilie 1866, ca o instituţie de necesitate absolută pentru tânărul stat rezultat din unirea Principatelor Române (1859), Societatea Academică Română, devenită Academia Română, a avut, dintru început, puternică misiune naţională, manifestată pe mai multe coordonate.
În mod simbolic, primii 14 membri fondatori ai Societăţii, numiţi prin Decret în data de 22 aprilie/3 mai 1866, erau intelectuali şi patrioţi români care reprezentau teritoriile aflate încă sub stăpânirea unor imperii străine: Transilvania (Timotei Cipariu, George Bariţiu, Gavril Munteanu), Maramureş (Iosif Hodoş, Alexandru Roman), Bucovina (Alexandru Hurmuzaki, Ambrosiu Dimitrovici, înlocuit ulterior cu Ion G. Sbiera), Banat (Andrei Mocioni, Vincenţiu Babeş), Basarabia (Alexandru Hasdeu, Constantin Stamati, Ioan Străjescu), Macedonia (Ioan D. Caragiani, Dimitrie Cozacovici). Lor li s-au adăugat, un an mai târziu, alţi şapte membri, reprezentând Moldova (Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi, Vasile Alexandrescu-Urechia) şi Muntenia (Ion Heliade Rădulescu, Constantin A. Rosetti, Ioan C. Massim, August Treboniu Laurian).
În acord cu vocaţia sa naţională, prima misiune a Academiei Române, rămasă o constantă de-a lungul existenţei sale, a fost şi este normarea limbii române şi studiul istoriei poporului român. Astăzi, Academia Română prezintă naţiunii române opere monumentale, elaborate de membrii şi cercetătorii săi, precum „Dicţionarul tezaur al limbii române”, în 19 volume, cu peste 18.000 de pagini, Tratatul „Istoria românilor”, în 10 volume, aflat la a doua ediţie, „Dicţionarul general al literaturii române”, în peste 7.000 de pagini, integrala facsimilată a manuscriselor eminesciene, în 14.000 de pagini, legate în 38 de volume. Acestora li se adaugă zeci de mii de lucrări ştiinţifice publicate în prestigioase reviste şi edituri din ţară şi din străinătate, opere de autor sau elaborate în colective ştiinţifice, constituind un patrimoniu intelectual ce face cinste României.
În prezent, Academia Română este membră a unor importante organizaţii interacademice din Europa şi din întreaga lume, membrii săi sunt aleşi în prestigioase academii străine, iar institutele şi centrele de cercetare pe care le coordonează fac performanţă la nivel internaţional.