Primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, a declarat în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța că Guvernul României a luat o serie de măsuri care nu au dat randamentul scontat, cum ar fi majorarea TVA la 21%. Acesta a mai afirmat că întârzierea în realizarea unei reforme administrative reale va genera, în continuare, costuri nejustificate pentru statul român. În plan politic, Vasile Delicoti consideră că Guvernul condus de Ilie Bolojan va rezista în ciuda tuturor atacurilor. În ceea ce privește organizația PNL Constanța, acesta susține că orice întârziere în lămurirea situației de la nivelul conducerii va fi în defavoarea partidului.
Robert Nenciu, Vasile Delicoti
Taxele locale la Poarta Albă au crescut doar cu 30%
Primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, a declarat în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța că la nivelul comunei taxele au crescut în 2026 în medie cu 30%. El a precizat că, deși la început locuitorii erau neliniștiți, când au primit deciziile de impunere, au acceptat această majorare.
„În prima fază, până am reușit să actualizăm baza de date și să începem să emitem efectiv deciziile de impunere și să încasăm banii, toată lumea a fost speriată. Vă dați seama că oamenii se uitau la televizor, iar în presă fiecare a spus ce a înțeles sau ce s-a transmis de la Guvern, de multe ori în mod eronat.
Acum însă, cetățenii s-au lămurit, deoarece la Poarta Albă creșterea nu a fost una extraordinară, ci chiar suportabilă — undeva la 30%. Acest lucru i-a făcut pe oameni să-și schimbe opinia, să se liniștească și chiar au început să vină să-și achite taxele și impozitele.
În situația în care se află acum România, din păcate — pentru că foarte mult timp am trăit doar pe datorie, iar în momentul de față multe segmente din bugetul național funcționează tot pe credit — era necesar să se facă ceva. Nu am reușit să dezvoltăm infrastructura în România sau să atragem unități de producție mari, fabrici care să contribuie cu adevărat la bugetul național, și atunci nu se mai putea trăi din împrumuturi. Riscam deja să nu ne mai putem împrumuta deloc; singura soluție era scăderea deficitului.
Totuși, pașii au fost puțin greșiți. Probabil specialiștii din jurul Guvernului ori n-au știut exact ce au de făcut, ori au lucrat cu date eronate când au făcut analiza. Astfel, au fost luate măsuri nepotrivite, așa cum a fost creșterea TVA-ului. Nu ar fi trebuit să crească TVA-ul; probabil s-a decis această măsură pentru a scădea consumul și inflația, dar, din păcate, nu s-a reușit. În loc să se adune mai mulți bani la buget, s-au adunat mai puțini.
Taxele locale erau destul de mici în raport cu salariul din România (care a crescut în ultimii ani) față de cele din Uniunea Europeană. Aceasta a fost și o condiție impusă de UE. Noi spunem că taxele sunt mari în Uniunea Europeană, dar dacă le raportăm proporțional la salariu, procentajul de acolo este mult mai mare — mai mult de dublu față de cel din România” , a declarat primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti.
Guvernul a luat o serie de măsuri greșite care au deranjat cetățenii, pe bună dreptate
Primarul din Poarta Albă mai spune că Guvernul are nevoie de fonduri la bugetul național. El a precizat că Guvernul s-a grăbit în luarea unor măsuri care ulterior s-au dovedit a fi greșite.
„Astfel, pentru ca Guvernul să poată reține mai mulți bani la nivel național și să plătească împrumuturile și dobânzile, s-a apelat la aceste măsuri. Din ce am înțeles de la Ministerul Finanțelor, numai în 2025 România a plătit 11 miliarde de euro doar dobândă, fără a pune la socoteală ratele scadente. Mai mult, avem credite care ajung la final și trebuie refinanțate; împrumuturi care aveau o dobândă de 2-3% sunt acum refinanțate cu 7% dobândă. Este enorm pentru un buget național. Dacă pentru un cetățean sau o firmă o dobândă de 7-10% este mult, vă dați seama că pentru bugetul țării este o povară uriașă.
Prin urmare, trebuiau luate măsuri, doar că s-au luat „de-andoasele” și asta a deranjat cetățenii. Taxele locale trebuiau ajustate, dar nu exagerat. Așa cum s-a întâmplat la Poarta Albă, eu zic că s-a rămas într-o limită decentă, dar înțeleg că sunt zone unde taxele au crescut mult prea mult. Probabil și consiliile locale de acolo au hotărât să mai adauge un procent. Nu înțeleg de ce se întâmplă asta, pentru că, potrivit legii și Codului Fiscal, este foarte simplu.
Per total, bugetul rămâne același. Probabil că Guvernul a hotărât să mărească taxele și impozitele locale astfel încât primăriile să colecteze mai mulți bani direct de la cetățeni, din teritoriu, pentru ca de la bugetul național să rămână mai multe resurse pentru rate, cheltuieli curente și infrastructură.
Suntem într-o continuă dezvoltare cu autostrăzile și infrastructura rutieră, ceea ce este foarte bine, deoarece vom atrage cu siguranță investitori în viitorii ani. Bugetul național trebuie să se bazeze pe investitori reali — pe fabrici, uzine, dezvoltatori mari. Să te bazezi doar pe consum nu este sănătos. S-a mers pe creșterea PIB-ului prin consum și a fost păgubos. La un moment dat, inflația „a luat-o razna” și, practic, tot omul de rând a avut de suferit din cauza scăderii puterii de cumpărare. Acum, Guvernul va păstra mai mulți bani din TVA la bugetul național, dar bugetele locale vor rămâne, în esență, la același nivel.
Desigur, ca primar, mi-ar fi mult mai ușor să primesc sume direct de la București, care sunt certe. Dacă mi se alocă două milioane din cotele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului, aceia sunt bani siguri. Dacă aceleași două milioane trebuie colectate din taxe locale, având în vedere gradul de încasare de aproximativ 80% pe care îl avem cu toții, vă dați seama că din cele două milioane încasezi, de fapt, doar 1.600.000 de lei.” , a afirmat Delicoti.
Vasile Delicoti
Am trecut la recuperarea datoriilor de la restanțieri, cei mai mulți fiind persoane juridice
Vasile Delicoti a afirmat că la nivelul comunei Poarta Albă se vor pune în aplicare, în perioada următoare, măsurile de recuperare a datoriilor. El a mai spus că cele mai multe datorii le au persoanele juridice care vor fi executate.
„Aceasta este o problemă a noastră și a cetățenilor: noi, ca primărie, nu reușim să recuperăm toți banii, iar cetățenii, de obicei, nu vin să plătească de bunăvoie. Avem restanțe destul de mari. Spre surprinderea mea, în Poarta Albă, restanțele la bugetul local sunt mai mari în rândul agenților economici — adică cei care se presupune că ar sta mai bine financiar.
Din păcate, aceștia nu plătesc, iar noi vom fi nevoiți să recuperăm acești bani prin executare. Ne obligă și legea; am avut control de la Curtea de Conturi și ni s-a impus această măsură. Am început procedurile și le vom duce la capăt, nu avem ce face. Banii nu sunt ai mei, ai consiliului local sau ai funcționarilor din primărie. Banii sunt tot pentru cetățeni. Prin sumele colectate cofinanțăm proiectele europene și întoarcem bunuri și servicii în localitate: iluminat public, asfaltări, întreținerea școlilor, a grădinițelor și a parcurilor. Este clar că acei bani se întorc în investiții.”
Banii merg către comunitate. Cetățenii trebuie să înțeleagă că este un lucru foarte bun faptul că acea creștere de taxe și impozite nu a fost confiscată de București. Dacă s-ar fi luat o cotă-parte din această creștere către bugetul național, așa cum s-a vehiculat inițial, însemna ca multe primării să pună, efectiv, lacătul pe ușă.
Bugetul național ar fi cerut virarea a cel puțin 90% din surplus. Există localități care, din cauza nivelului scăzut al populației, nu încasează nici 50% din cât ar avea nevoie. În acel scenariu, diferența de 40% ar fi trebuit acoperită tot din bugetul local, ceea ce este imposibil“ , a spus Vasile Delicoti.
Reorganizarea administrativă este obligatorie
Vasile Delicoti a mai spus că în actualul context economic, o bună metodă de reducere a cheltuielilor este reorganizarea administrativă care ar putea însemna dispariția a peste 1.000 de primării din țară, ceea ce evident ar însemna o reducere semnificativă a cheltuielilor bugetare.
„Avem în România o situație atipică: foarte multe localități nu se pot susține singure, iar proporția este destul de mare. Cred că peste 80% din comune sunt în această situație. Dacă nu înțelegem că nu este sănătos să ai localități care trăiesc doar pe datorie — iar dacă bugetul național nu livrează fonduri, primăria respectivă doar acumulează restanțe — nu se va schimba nimic. Soluția este clară: reorganizarea teritorială.
Comasarea comunelor este necesară. Trebuie să creăm unități administrative serioase, puternice din punct de vedere financiar, care să nu mai stea „la mâna Guvernului”. Guvernul ar trebui să se ocupe de politica mare, de infrastructură și de asistența socială. Acum avem o „struțo-cămilă”: asistența socială este parțial la primării, asistenții personali sunt plătiți de noi, iar taxele pe salarii sunt tot în sarcina noastră. De exemplu, 45% din salariul unui asistent personal este achitat din bugetul local, la fel și cel puțin 10% din indemnizațiile persoanelor cu dizabilități.
Trebuie să dezvoltăm localități puternice care să se ocupe de administrarea teritorială — întreținere, școli, condiții mai bune pentru cetățeni. Statul, prin ministerele sale (Sănătate, Muncă și Solidaritate Socială), ar trebui să preia aceste obligații care sunt, de fapt, ale statului, nu ale primăriei. Astfel „se separă apele” și nu mai stăm legați unii de alții.
Este o idee greșită și chiar m-am certat cu unii colegi pe tema asta. Eu nu am nicio problemă ca, de mâine, Poarta Albă să devină cartier al Constanței, dacă acest lucru este spre binele cetățenilor. Nu mi-a lăsat mama funcția moștenire; o ocup temporar. Am discutat și la Asociația Comunelor, chiar vorbeam cu doamna Gâju (primărița din Cumpăna) și i-am spus: ce facem cu primarii care își pierd mandatele în urma comasării? Nu și le pierd imediat, mandatul se duce până la capăt, iar la următoarele alegeri candidează pentru localitatea mai mare. Dacă ești un primar care a făcut treabă, cetățenii te vor vota. Oricum, la fiecare ciclu electoral, aproximativ 30% din primari pierd alegerile. Ce facem cu ei? Le dăm indemnizație pe viață sau mașină la scară? Nu! Este o mare greșeală să sacrificăm binele tuturor pentru interesele celor aproximativ o mie de primari ale căror primării ar urma să fie restructurate.”
Bănuiesc că la nivel național despre asta va fi vorba: în jur de o mie sau o mie și ceva de localități ar trebui comasate. Astfel, ar dispărea o mie de funcții de primar. Este o problemă de orgoliu, dar primarii se pot înțelege între ei în cazul unei unificări: unul candidează pentru funcția de primar, celălalt pentru cea de viceprimar. Sau, având în vedere că mulți au deja propriile afaceri, se pot retrage în sectorul privat. Nimeni nu moare dacă pierde mandatul! Ce face? Se descurcă, se întoarce la business-ul lui, face ceva. Sau poate nu face nimic, dacă s-a obișnuit prea mult cu funcția… dar dacă pierde mandatul, trebuie să se apuce de altceva” , a mai afirmat Delicoti.
Județul Constanța poate funcționa foarte bine cu 25 de primării
Potrivit lui Delicoti, la nivelul județului Constanța printr-o potențială reorganizare administrativă s-ar putea ajunge la 25 de primării care ar putea să funcționeze foarte bine.
„În județul Constanța avem în prezent 70 de unități administrativ-teritoriale. Bănuiesc că am putea ajunge undeva la 25. Eu vă spun că se pot face chiar 15 centre mari care să funcționeze foarte bine. Vă dați seama? Un sector din București are 600.000 de locuitori și este administrat de un singur primar și doi viceprimari. Municipiul Constanța are acum aproximativ 300.000 de locuitori, tot cu un primar și doi viceprimari. În restul județului, avem 69 de localități care adună în jur de 400.000 de locuitori — deci cu doar 60.000-70.000 mai mulți decât municipiul reședință. Pentru acești oameni avem 69 de primari, 69 de viceprimari și vreo 1.000 de consilieri locali. În oraș avem un primar, doi viceprimari și 27 de consilieri. Se poate, nu? Dacă municipiul Constanța ar ajunge mâine la 500.000 de locuitori prin absorbția localităților limitrofe, tot un primar și doi viceprimari am avea. Ar crește puțin numărul de consilieri, cu vreo doi-trei, și atât.
Deci nu este o problemă de management, lucrurile pot fi gestionate. Gândiți-vă la Iași, care are o populație mai mare decât Constanța — cred că peste 500.000 de locuitori în zona metropolitană — și funcționează foarte bine. Județul Iași, per total, cred că se apropie de un milion de locuitori.”
Gândiți-vă că în cartierul Via — cum îi spunem noi, Poarta Albă-Nord — avem undeva la 1.400 de oameni. Numai în acel cartier! Sunt cel puțin 10 localități în județul Constanța care au, cu totul, sub 1.300 de locuitori. Satul Galeșu este mai mare decât cel puțin două comune din județ: are 650 de oameni, în timp ce există unități administrative care nu ating acest număr. Adică, după logica actuală, la Poarta Albă am fi putut înființa încă două primării, nu? Dar nu asta ne dorim. Am văzut că după Revoluție doar asta am făcut: am divizat și am desființat, n-am comasat nimic” , a mai declarat Delicoti.
Robert Nenciu, Vasile Delicoti
2026, anul în care locuințele din comuna Poarta Albă vor fi conectate la rețeaua de gaze
Primarul comunei Poarta Albă a spus că anul 2026 va fi unul extrem de important pentru locuitori pentru că rețeaua de gaze a fost finalizată și urmează să fie recepționată. Delicoti a precizat că în acest an locuințele din Poarta Albă vor fi racordate la rețeaua de gaze.
„În momentul de față stăm bine cu proiectele, pentru că am închis deja proiectul de gaze, care a fost cel mai greu. S-a făcut totul. Practic, așteptăm sfârșitul lunii februarie să se îndrepte vremea, ca să putem face recepția pe partea de branșamente și la stația de reglare și măsurare (SRM). După aceea, începem demersurile pentru licența de operare. Anul acesta facem tot ce ne stă în putere, împreună cu concesionarul, astfel încât să obținem licența și să dăm drumul la gaze. Este interesul nostru, ca localitate, să avem gaze pentru a crește nivelul de trai și confortul cetățenilor. Plus că vrem să atragem investitori, acesta este trendul clar. Fiecare localitate trebuie să își asigure bugetul local, iar acesta se face din taxele pe forța de muncă și din mediul privat.
Trebuie să atragem investiții private pentru a nu mai fi la mâna Guvernului. Din ce am observat, nu se dorește o reorganizare teritorială sănătoasă [la nivel central] și atunci va trebui să ne descurcăm singuri. Cu siguranță, guvernele care vor veni — în afară de anii electorali — nu vor mai aloca bani către bugetele locale, tocmai pentru a-i forța pe cei din teritoriu să accepte comasarea și reorganizarea” , a precizat Vasile Delicoti.
Demisia lui Bogdan Huțucă a fost doar una verbală. Nu există nicio demisie scrisă și înregistrată la partid
Vasile Delicoti a afirmat că nici el și nici alți colegi nu au înțeles gestul lui Bogdan Huțucă de a demisiona. El a precizat însă că demisia a fost doar verbală, fără a exista vreun document înregistrat la partid.
„Nici eu n-am înțeles acel anunț brusc din partea conducerii. Nu l-a înțeles nimeni. Bogdan Huțucă a tot spus că nu mai dorește să candideze pentru un nou mandat în această primăvară sau la vară — deși nici noi nu știm exact calendarul alegerilor în filiale. Nimeni nu știe exact când se vor face alegeri, dar domnul Huțucă a precizat clar că nu mai vrea un nou mandat. Are deja 9 ani de când este președintele filialei. PNL Constanța a avut performanță: a câștigat de două ori Consiliul Județean și Primăria Constanței. Totuși, există vreo demisie scrisă și înregistrată la partid? Noi nu am văzut așa ceva.
S-a spus doar verbal, într-o întâlnire — nici măcar într-o ședință oficială — că președintele și-a dat demisia și că propunerea către Biroul Național este domnul Florin Mitroi. Acesta nu și-a dorit funcția o perioadă destul de lungă, dar se pare că, în final, acceptase ideea. Fiind președinte al Consiliului Județean și având o funcție atât de importantă, era normal să accepte să preia frâiele filialei, cel puțin până la organizarea alegerilor interne. Nu a preluat-o. Din păcate pentru noi, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Nu a venit nicio decizie de eliberare din funcție a lui Bogdan Huțucă și nici statutul nu a fost pus în aplicare. În mod normal, în momentul demisiei, ar fi trebuit convocat Biroul Permanent Județean (BPJ) pentru a vota un interimar dintre prim-vicepreședinți, până la ratificarea propunerii de către Biroul Permanent Național (BPN). Demisia este un act unilateral și nu trebuie aprobată de cineva, dar ea trebuie înregistrată.
Biroul Permanent Național poate oricând să schimbe un președinte de filială sau să numească un alt interimar. Fie că numeau pe cineva de la București, fie pe domnul Florin Mitroi — ceea ce ar fi fost firesc, având în vedere discuțiile și faptul că este președintele Consiliului Județean. În momentul în care venea decizia oficială de la BPN cu numirea domnului Mitroi, interimatul asigurat de un vicepreședinte înceta și situația se clarifica“ , a mai declarat Delicoti.
Vasile Delicoti
La PNL Constanța nu se știe acum cine conduce partidul
Delicoti a mai spus că PNL Constanța este afectat de aceste tensiuni și că în prezent nimeni nu știe cine conduce partidul pentru că, în lipsa unei decizii a BPN, demisia lui Huțucă este doar verbală.
„Cu siguranță. PNL-ul este deja destul de afectat de aceste tensiuni. Va trebui să se ia o decizie foarte repede: ori se pune în aplicare statutul, ori cineva preia frâiele și conduce PNL-ul, preluând efectiv atribuțiile de președinte.
Dar dacă nu există demisii scrise, ce să preia și cine? Aici este problema: nu s-a convocat un Birou Județean în care să se discute clar ce facem. Decizia de la centru întârzie, domnul Bogdan Huțucă spune că el nu mai este președinte pentru că a demisionat, dar statutul nu este pus în aplicare și, practic, nu conduce nimeni. Nu sunt ședințe de Birou Județean, nu sunt întâlniri, iar colegii primari și președinții de organizații din teritoriu nu știu ce au de făcut.
Domnul președinte al Consiliului Județean, Florin Mitroi, nu poate veni să conducă partidul fără o decizie oficială, pentru că ar fi ilegal. El are același statut ca și mine în momentul de față: este vicepreședinte în Biroul Județean și atât. Nu are cum să preia atribuțiile de președinte fără o decizie a Biroului Permanent Național (BPN).
Cine poate prelua atribuțiile, conform statutului, este unul dintre cei doi prim-vicepreședinți, prin votul Biroului Județean. Am auzit varianta aceasta, că avem un «președinte demisionar» care conduce în continuare partidul. Cum vine asta? Trebuie spus clar cine conduce, dar nu facem ședințe. Nu știu dacă se mai semnează documente.
Nu au mai fost ședințe de Birou Județean după vizita lui Ilie Bolojan la Constanța. Din păcate, eu am rămas un nostalgic după vremea când am intrat în politică, în PD, cu domnul Stelian Duțu, când în fiecare duminică era ședință de Birou Județean. Chiar dacă nu aveam mereu ceva de decis, ne strângeam cu toții și discutam. Primarii și președinții de organizații veneau și își spuneau problemele.
Ajutorul parlamentarilor este foarte important. Dar în momentul de față, dacă noi nu ne mai adunăm la partid, ce ajutor să primim? Vă dați seama că astfel de discuții nu se pot purta pur și simplu pe stradă. Trebuie să te vezi la partid, să discuți, să îi spui parlamentarului ce probleme ai, ca el să poată merge la ministerul respectiv să verifice situația.
Ei nu pot face minuni și nici nu este indicat să facă presiuni sau trafic de influență. Rolul lor este să meargă și să discute la un alt nivel. Ei înțeleg problema mai bine decât mulți primari deoarece discută direct cu ministrul, cu secretarul de stat sau cu directorul din minister, iar apoi vin și îți explică: «Vezi că mai ai două hârtii de făcut», «Documentația nu este completă» sau «Totul e în regulă, urmează să se dea ordinul de ministru». Sprijinul unui deputat sau al unui senator este binevenit, indiferent de camera din care face parte. Ei sunt oricum acolo, la București, trei-patru zile pe săptămână. Pentru un parlamentar nu e mare lucru să meargă până la un minister, mai ales că ministerele importante sunt grupate în jurul Palatului Parlamentului; poți merge chiar și pe jos.
În Constanța se poate termina bine dacă se ia o decizie rapidă. Dacă se tărăgănează mult, va fi rău, deoarece colegii mei își vor pierde încrederea și vor căuta „alte umbrele”, alte partide. Ar fi păcat de munca depusă în ultimii 10 ani, timp în care am reușit să schimbăm culoarea politică a județului și să facem lucrurile să funcționeze” , a explicat Vasile Delicoti.
Guvernul Bolojan va rezista pentru că nimeni nu vrea să își asume măsurile luate
Primarul din Poarta Albă susține că Guvernul Bolojan va rezista atacurilor și că nu există nimeni în prezent care să își asume măsurile dure luate de Bolojan.
„La nivel național, cred că Guvernul va rezista, pentru că este clar: nu văd o altă persoană care să aibă tăria domnului Ilie Bolojan de a face ceea ce trebuie făcut. Există, desigur, și scăpări sau greșeli. Așa cum am spus, au fost luate și decizii eronate; dacă majoritatea măsurilor sunt bune, undeva la 20-30% dintre ele nu au avut efectul scontat. Totuși, nu văd cine altcineva s-ar putea înhăma acum să conducă România și să-și asume toată această „nebunie”.
Să reformezi din temelii sistemul fiscal și tot ce se întâmplă în prezent este un risc uriaș pe care puțini oameni politici sunt dispuși să și-l asume. Cine ia aceste măsuri își atrage, inevitabil, antipatia unei bune părți a cetățenilor — vedem bine huiduielile și tot ce se întâmplă. Dacă Guvernul Bolojan va rezista, iar domnul Ilie Bolojan va rămâne în fruntea PNL până în 2028, probabil că atunci se vor vedea efectele pozitive ale măsurilor de acum, iar percepția publică se va schimba. Dacă nu va rezista, va rămâne în istorie ca acel premier în timpul căruia oamenii au avut de suferit și va plăti politic un preț mare” , a mai spus Vasile Delicoti.
Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos: