Argumentele Reclamantei: „Am primit un proiect nerealist” În cererea de chemare în judecată, Actaeon Invest SA a susținut că rezilierea a fost abuzivă și că autoritatea contractantă (CJC) a dat dovadă de rea-credință prin ignorarea realității din teren.„Proiectul realizat numai pe baza datelor din D.A.L.I. și Caietul de Sarcini nu este un proiect viabil și nu poate fi pus în execuție. Am notificat Achizitorul că suntem în imposibilitate obiectivă de a preda proiectul tehnic din cauza viciilor majore din documentația de atribuire. Autoritatea a stat în pasivitate, ignorând expertizele unor specialiști redutabili care au demonstrat că lipsesc categorii întregi de lucrări necesare pentru restaurarea monumentului istoric.” Constructorul a subliniat că analizele de specialitate efectuate în 2021 au arătat necesitatea unor intervenții structurale masive, neprevăzute în 2016, și că impunerea executării acestora în bugetul inițial ar fi reprezentat o „îmbogățire fără justă cauză” a județului pe seama firmei.Apărarea Consiliului Județean: „Constructorul a vrut contractul cu orice preț” Consiliul Județean, reprezentat în proces de echipe de juriști și consultanți în managementul proiectelor europene, a replicat tăios. Argumentul central al pârâților a fost acela că Actaeon Invest a participat la licitație cunoscând toate riscurile și, mai mult, a depus o ofertă subevaluată pentru a elimina concurența.„Reclamanta a participat la două licitații succesive pentru acest proiect (în 2019 și 2020), oferind de fiecare dată un preț cu aproximativ un milion de lei sub valoarea estimată. Nu poți pretinde după semnarea contractului că proiectul este subevaluat, când tu singur ai scăzut prețul pentru a câștiga. Vizitarea amplasamentului era facultativă înainte de ofertare, dar obligatorie pentru un ofertant diligent care dorea să își fundamenteze soluțiile tehnice.” CJC a mai arătat că Actaeon a vizitat clădirea pentru prima dată abia în februarie 2021, deși avea acces din noiembrie 2020, ceea ce demonstrează o „lipsă de diligență profesională”.Sentința Tribunalului: o victorie a rigorii administrative La data de 25 martie 2026, Tribunalul Constanța a pronunțat o hotărâre care a dat dreptate totală autorității județene. Judecătorii au analizat nu doar contractul civil, ci și regimul special al achizițiilor publice (Legea nr. 98/2016).Principalele puncte ale deciziei instanței de fond: Apelul la Curtea de Apel: Ce urmează? Actaeon Invest SA a declarat apel pe 14 aprilie 2026, atacând sentința Tribunalului sub aspectul interpretării obligațiilor de diligență. Surse din mediul juridic indică faptul că reclamanta va miza la Curtea de Apel pe concluziile expertizei tehnice judiciare, care a dat parțial dreptate constructorului în privința insuficienței soluțiilor tehnice din D.A.L.I.Dacă Curtea de Apel va menține decizia Tribunalului, Actaeon Invest riscă nu doar pierderea garanției de bună execuție, ci și un „certificat constatator negativ”, care ar putea bloca participarea firmei la alte licitații publice timp de 3 ani. Pe de altă parte, pentru Consiliul Județean Constanța, miza este deblocarea proiectului. Din cauza acestui litigiu lung de peste 4 ani, MINAC a rămas nereabilitat, iar fondurile europene alocate inițial sunt sub semnul întrebării din cauza expirării perioadelor de eligibilitate.Reabilitarea MINAC Conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a anunțat oficial demararea procesului de reabilitare a sediului din Piața Ovidiu, proiect finanțat din fonduri europene și de la bugetul de stat. Ordinul de începere a fost emis la data de 15 ianuarie 2026, iar prima etapă, dedicată organizării de șantier, a fost deja inițiată. Pe 6 februarie 2026, reprezentanții mass-media au fost invitați la sediul muzeului pentru a surprinde primele imagini din incinta clădirii înainte de retragerea echipei MINAC pe durata execuției.Lucrările, evaluate la suma de 36.638.222,84 lei fără T.V.A., sunt realizate de o asociere de firme sub conducereaS.C. Cim Recycling Medical Europe S.R.L. și vor dura 24 de luni. Procesul de restaurare este unul extrem de complex, vizând consolidarea structurală, revitalizarea zidăriilor istorice și restaurarea componentelor artistice, precum fresca din Aula „Adrian Rădulescu”. Pe parcursul acestui șantier, patrimoniul și personalul muzeului au fost relocate temporar, MINAC continuându-și activitatea științifică în spații alternative până la finalizarea demersului de salvare a acestui monument emblematic.Concluzii și Impactul asupra Județului Dosaruleste mai mult decât un simplu litigiu comercial; este o oglindă a problemelor din sistemul românesc de reabilitare a monumentelor istorice: proiecte tehnice vechi, bugete subdimensionate și constructori care mizează pe „acte adiționale” pentru a face profitabile contractele câștigate prin prețuri mici.PRECIZĂRI:Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și